Deciziile parlamentarilor stârnesc reacţii
Parlamentarii români au adoptat un controversat proiect de lege privind dezincriminarea conflictului de interese.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 23.06.2016, 13:25
Final
apoteotic de sesiune a Parlamentului de la Bucureşti! Fraza trebuie, desigur,
citită în cheie ironică. De-a lungul timpului, aleşii românilor, de multe ori
considerându-se mai presus de orice şi oricine, şi-au acordat – întrecând orice limită a bunului simţ – privilegii peste privilegii. Au adoptat
şi legi care să îi pună la adăpost de reprezentanţii Justiţiei, în cazul în
care aceştia ar fi intenţionat să îi
ia la bani mărunţi pentru nereguli, unele flagrante, de care se fac vinovaţi.
Cea mai recentă decizie
datează chiar de miercuri: în
perspectiva alegerilor legislative din toamnă care s-ar putea să îi văduvească de un loc în Parlament,
deci şi de imunitate, deputaţii şi senatorii au adoptat cu 306 voturi
pentru şi doar o abţinere un proiect de lege potrivit căruia cei
care şi-au angajat rudele la propriile cabinete parlamentare înainte de 21
august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese.
Regret votul de
dezincriminare a conflictului de interese pentru parlamentari – a reacţionat, pe pagina sa de Facebook, ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Am
fost, nu demult, somată să spun ce înţeleg prin restauraţie. Exact asta. Mai
înţeleg, parafrazând, o tiranie parlamentară – a mai scris ministrul.
În plus, potrivit dnei
Prună, la adoptarea în Parlament a proiectului de lege nu au existat,în mod regretabil,
discuţii, iar reprezentantului Guvernului nu i s-a dat cuvântul.
Specialişti în
drept spun că, prin dezincriminarea conflictului de interese, parlamentarii
şi-au creat o clauză specială de nepedepsire. Totodată, ei şi-au acordat
posibilitatea ca, pe viitor, să îşi poată angaja liniştiţi rudele.
Agenţia
Naţională de Integritate a venit, la rândul ei, cu precizări. Pe de o parte, a avertizat
că decizia de miercuri, din Parlament, vine în contradicţie cu reglementările
din Codul Penal, ce sancţionează încă din 2003 conflictul de interese. Pe de
alta, votul parlamentarilor nu afectează dosarele privind această infracţiune,
pe rolul instanţelor fiind 29 de astfel de cauze. Mai mult, în perioada
2011-2015, ANI a identificat 56 de cazuri în rândul parlamentarilor, din care 26
de natură penală. În majoritatea dosarelor, instanţa a dat câştig de cauză ANI.
Numai în 2015, 10 parlamentari au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare
sau la amendă penală pentru conflict de interese.
Legii fundamentale a
României, jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi principiilor statului de
drept îi contravine şi o altă lege potrivit căreia primarii, consilierii locali
şi judeţeni care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, cu suspendare,
îşi pot păstra mandatul, consideră preşedintele Klaus Iohannis. Motiv pentru
care acesta a contestat legea la Curte, invocând şi atingerea adusă luptei anticorupţie.
