Decizii salariale preelectorale
Guvernul român contestă la CCR legea privind majorarea salariilor în domeniile sănătăţii şi educaţiei, decisă recent de deputaţi.
România Internațional, 09.11.2016, 13:10
Guvernul a decis să
conteste la Curtea Constituţională a României legea privind majorarea cu 15% a
salariilor angajaţilor din sănătate şi educaţie. Creşterea a fost aprobată,
luni, de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, dupa ce anterior fusese
votată de Senat.
Premierul Dacian Cioloş a explicat
că sunt mai multe motive pentru ridicarea unor obiecţii de
neconstituţionalitate. El susţine că a fost încalcată
legea responsabilităţii fiscal-bugetare, care prevede că nu pot fi adoptate
majorări salariale cu şase luni înainte
de alegeri. Dacian Cioloş: Această solicitare de control de
constituţionalitate vizează doar legea care modifică ordonanţa de urgenţă, şi
nu ordonanţa de urgenţă ca atare. Deci, ceea ce s-a decis prin ordonanţa de
urgenţă, indiferent de ce decide Curtea Constituţională, rămâne aplicabil în
continuare. Aceste modificări recreează sau adâncesc inechităţi salariale pe
care noi le dorim corectate şi sunt convins că şi salariaţii din sistemul
bugetar îşi doresc nu doar să crească salariul, ci această creştere să fie una
sustenabilă; în acelaşi timp,, să fie siguri că ea nu e
modificată după un an sau altul, în funcţie de disponibilităţile bugetare, şi
mai ales că au loc nu doar creşteri de salarii, dar au loc şi corectări ale acestor
inechităţi care creează atâtea probleme.
De asemenea, Cioloş reclamă
faptul că nu a fost respectat principiul bicameralismului, legea fiind
modificată substanţial de deputaţi, faţă de forma votată de senatori. În plus,
susţine primul-ministru, Legislativul nu a cerut un punct de vedere Executivului
pentru aceste majorări, aşa cum cere procedura, şi nu a avut loc o dezbatere
transparentă asupra proiectului de lege.
Prezent la votul în plen, ministrul
muncii, Dragoş Pâslaru, a arătat că faţă de forma redactată de guvern şi care
ar fi asigurat creşteri salariale în medie de 30% în următorii 5 ani pentru
toţi salariaţii din sectorul public, documentul amendat de Camera Deputaţilor
produce inechităţi. El a denunţat şi lipsa sustenabilităţii
bugetare pentru aceste majorări, al căror impact este estimat la
circa 1,1 miliarde de euro pe an.
PSD, iniţiator al legii, consideră însă, că sunt bani
suficienţi pentru aceste creşteri, care au fost susţinute de UDMR, ALDE şi
Grupul minorităţilor naţionale. Liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea,
crede că deficitul bugetar nu va creşte peste limita admisă şi că impactul
asupra bugetului va fi de doar 1,9 miliarde de lei şi nu de aproape 5 miliarde
cum susţine guvernul.
PNL a refuzat să participe la dezbateri şi la votul
din Camera Deputaţilor, considerând că majorările salariale nu au acoperire
financiară şi sunt făcute doar în scop electoral.
În opinia
analiştilor, aceste aşa-numite pomeni electorale, care apar înainte de legislativele din
decembrie, îşi vor pune amprenta asupra creşterii economice şi vor duce la
scăderea investiţiilor.
