Guvernul Cioloş, bilanţ după un an

Executivul român condus de Dacian Cioloş este la ora bilanţului, după ce a încheiat un an de guvernare.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 18.11.2016, 13:06

Zeci de mii de români ieşeau, acum un an, în stradă pentru a-şi exprima revolta faţă de corupţia şi indiferenţa autorităţilor, care conduseseră, în opinia lor, la unul din cele mai grave dezastre din Bucureşti din ultimele decenii: incendiul din clubul Colectiv, soldat cu 64 de morţi. Premierul social-democrat al momentului, Victor Ponta, şi-a dat demisia, iar după consultări cu reprezentanţii partidelor parlamentare şi ai societăţii civile, preşedintele Klaus Iohannis l-a însărcinat pe Dacian Cioloş să formeze un Guvern neînregimentat politic.

Noul Cabinet a fost învestit pe 17 noiembrie 2015. Cum joi s-a împlinit un an de guvernare tehnocrată, Executivul a prezentat un bilanţ menit să informeze opinia publică despre realizări, dar şi despre proiectele propuse şi nefinalizate. Dat fiind că, la instalarea Cabinetului, aşteptările societăţii au fost foarte mari, măsurile luate – spune Guvernul – au urmărit reconstrucţia încrederii că se poate guverna în mod onest, transparent şi eficient. Astfel, principalul obiectiv al actualei guvernări a fost asigurarea stabilităţii politice, economice şi sociale în an electoral, marcat, în primăvară, de scrutinul local, iar pe 11 decembrie de cel parlamentar.

Apoi, Cabinetul spune că a reuşit să promoveze transparenţa şi să reducă birocraţia. A pus în centrul preocupărilor Sănătatea şi Educaţia, prin reforme şi alocări bugetare. În egală măsură, a deblocat proiectele de infrastructură. La capitolul ‘deziderate’ figurează legea salarizării unitare, care ar urma să fie finalizată pană la sfârşitul mandatului.

Într-un interviu la televiziunea publică, premierul Cioloş a explicat că Executivul nu a reuşit, până acum, să promoveze acest act normativ care să corecteze inechităţile din sistemul bugetar, pentru că a trebuit să realizeze, mai întâi, o bază de date cu toate salariile de la stat, ca să cunoască exact realităţile din sistem. “Pe măsură ce avansăm în baza de date cu colectarea tuturor salariilor în plată, vom putea pune pe masa Guvernului şi apoi a Parlamentului şi o lege a salarizării unitare, care să fie una realistă.”

Guvernul român deplânge, în schimb, faptul că reforma administraţiei publice nu a mers bine, deoarece nu a existat susţinere politică. Din nou, Dacian Cioloş: “E nevoie şi de o clarificare a relaţiei dintre administraţia publică şi politic, pentru că avem nevoie de predictibilitate în acest proces decizional, de claritate şi de eliminare a arbitrariului şi a deciziilor ad-hoc care sunt luate şi care afectează eficienţa administraţiei.”

Reaşezarea aparatului administrativ pe criterii de profesionalism şi competenţă reprezintă provocarea viitoarei guvernări, oricare ar fi ea după legislativele de luna viitoare spune şi şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea: “Orice stat are nevoie cam de zece ani ca să ajungă cetăţeanul să simtă că a existat o reformă a funcţiei publice şi a administraţiei publice.” În opinia Angelei Cristea, o soluţie ar fi guvernanţa deschisă, în care cetăţeanul nu este doar beneficiar de politici publice, ci actor implicat în actul de guvernare.