Proteste şi reacţii la modificarea legii penale
La acest început de an, modificările pe care Guvernul de la Bucureşti le vrea în domeniul justiţiei ţin capul de afiş al agendei publice.
Florentin Căpitănescu, 20.01.2017, 13:30
La nici o lună de la instalare, Guvernul de la Bucureşti, insistent cu schimbări majore în sfera justiţiei, a reuşit să-şi pună toată lumea în cap. Societatea civilă, principalele instituţii din mecanismul judiciar, ambasada SUA la Bucureşti, Opoziţia şi şeful statului, Klaus Iohannis, au criticat, rând pe rând, în termeni extremi de contondenţi sau diplomatici, intenţia Executivului PSD-ALDE de a da o graţiere colectivă şi de a elimina din Codul Penal mai multe infracţiuni asociate corupţiei. Spre deosebire de Guvern, care-şi motivează demersul, în principal, cu preaplinul închisorilor, contestatarii consideră că graţierea nu este altceva decât scurtătura spre libertate a multor personaje influente condamnate în anii din urmă.
Joi seara, în mai multe orase din ţară, mii de persoane au ieşit în stradă, pentru a cere toleranţă zero pentru corupţi şi pentru a denunţa ceea ce au numit „un atac la adresa democraţiei”. La rându-le, Parchetul General, DNA şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au criticat proiectele puse în dezbatere de Guvern, avertizând că ar putea beneficia de graţiere nu doar condamnaţi pentru fapte de corupţie, ci si criminali periculoşi ori pedofili. Reprezentanţii celor trei instituţii au atras atenţia că modificările ar dezincrimina total sau parţial abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu şi conflictul de interese.
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, explică: “Justiţia română se reformează acum, urgent, prin modificarea a trei infracţiuni. Prima, abuzul în serviciu, dezincriminarea neglijenţei în serviciu şi dezincriminarea parţială a conflictului de interese. Toate aceste trei infracţiuni se pot comite doar de anumite persoane, adică de funcţionari publici – miniştri, secretari de stat, senatori, deputaţi, magistraţi, poliţişti, primari, preşedinţi de consilii judeţene, directori”.
Proiectele de ordonanţă de urgenţă ale Executivului vor fi analizate, până în 27 ianuarie, de Consiliul Superior al Magistraturii. Pe fondul dezbaterii iscate, ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a apreciat că orice măsură care slăbeşte statul de drept este inoportună, în timp ce partidele de opoziţie, PNL si USR, au anunţat că iau în calcul depunerea unei moţiuni la adresa ministrului Justiţiei, Florin Iordache.
Zilele trecute, şeful statului, Klaus Iohannis, a declarat că adoptarea unei asemenea legislaţii ar dărâma statul de drept şi ar îndepărta România de valorile europene şi euro-atlantice. Rămâne de văzut dacă Executivul va merge până la capăt cu propria-i insistenţă sau dacă va face un pas înapoi, cerut din toate direcţiile.
