Pregătiri pentru preşedinţia României la Consiliul UE
Preluarea preşedinţiei Consiliului UE în prima parte a lui 2019 reprezintă o provocare şi o premieră pentru România, dar şi o oportunitate de a arăta ce putem face pentru Europa, este de părere ministrul delegat pentru afaceri europene, Ana Birchall.
Daniela Budu, 04.05.2017, 13:00
România este din ce în ce mai preocupată de pregătirea primului său
mandat la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, care se va desfăşura în
primele şase luni ale anului 2019. Guvernul de la Bucureşti a înfiinţat
Consiliul naţional de pregătire şi exercitare a preşedinţiei României la
Consiliul Uniunii, a fost adoptat un plan de acţiune, iar în cadrul MAE există
o unitate specială dedicată acestui proiect. La o dezbatere organizată,
miercuri, de ministerul de Externe, participanţii au evaluat contextul în care
îşi va desfăşura România mandatul marcat de alegerile europene, de momentul
ieşirii Marii Britanii din UE, dar şi de negocierile pe dosarul următorului
cadru financiar multianual.
Ministrul delegat pentru afaceri europene, Ana
Birchall, a precizat că preşedinţia Uniunii este şi un proiect naţional pentru
România: Va trebui să
asigurăm o gestionare profesionistă şi să demonstrăm capacitatea de a propune
soluţii de compromis acceptabile pentru statele membre şi instituţiile uniunii.
Vom avea oportunitatea de a ne demonstra susţinerea pentru valorile europene şi
de a contribui în mod direct la procesul de consolidare.
Parteneriatul estic şi organizarea unui summit în România,
continuarea procesului de extindere, securitatea în zona Mării Negre, evoluţia
strategiei Dunării, dar şi migraţia în Uniunea Europeană sunt câteva dintre
preocupările pe care România trebuie să le aibă în perioada exercitării preşedinţiei,
a afirmat ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu. Şeful diplomaţiei române a
susţinut, însă, că există probleme logistice în privinţa preluării preşedinţiei
rotative şi a menţionat că este necesar sprijinul mai multor instituţii ale
statului, pentru că vor fi sute de întâlniri în România, ceea ce reprezintă o
oportunitate pentru afirmarea viziunii politice a ţării asupra viitorului
Europei.
Şi premierul Sorin Grindeanu este de părere România are șansa de a
aduce un suflu nou, dinamic, care să contribuie la renașterea proiectului
european în perioada exercitării mandatului său la Președinția Consiliului UE.
La rândul său, preşedintele Senatului,
Călin Popescu-Tăriceanu, a apreciat că România va beneficia de o expunere crescută
în cele şase luni de mandat şi trebuie să arate că este creativă, energică,
modernă şi pro-europeană. Să nu uităm că suntem totuşi a şaptea ţară ca mărime din UE şi, ca
atare, cred că trebuie să încercăm să dăm preşedinţiei noastre o dimensiune pe
măsura ţării noastre – nici să fim mai mult, să încercăm să epatăm, dar nici să
ne vedem mai mici decât suntem în realitate.
La conferinţă au fost
prezenţi şi ambasadorii Finlandei şi Croaţiei, ţări care îi vor urma României
la conducerea UE.
