Legislaţia privind abuzul în serviciu, în dezbatere
La Bucureşti continuă telenovela disputelor politico-juridice asupra definiţiei şi anvergurii unor infracţiuni de corupţie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 13.06.2017, 12:50
Ministerul român al Justiţiei a anunţat că va stabili un prag valoric, pe care l-a numit „rezonabil”, de la care abuzul în serviciu va fi considerat infracţiune. Precizarea a fost făcută de ministrul Tudorel Toader, după ce judecătorii Curţii Constituţionale au decis că este la latitudinea Parlamentului să stabilească ce prag se impune în cazul prejudiciilor cauzate de asemenea fapte. Curtea Constituţională tranşase, astfel, solicitarea fostei soţii a preşedintelui PSD (la guvernare) şi Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, ea însăşi judecată într-un dosar privind abuzul în serviciu.
Fosta doamnă Dragnea a invocat neconstituţionalitatea articolului respectiv din actualul Cod Penal în dosarul angajărilor la Direcţia de Asistenţă Socială din judeţul Teleorman (sud), pe care-a condus-o în perioada în care soţul era preşedinte al Consiliului Judeţean.Procurorii DNA îl acuză pe Dragnea însuşi de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiindcă el i-ar fi determinat pe responsabilii Direcţiei să angajeze, fictiv, două persoane, membre ale organizaţiei judeţene PSD. Care au fost plătite cu bani publici, deşi prestau exclusiv pentru partid.
Ministrul Toader explică: „Aşteptăm întâi decizia Curţii, motivarea ei integrală, nu numai comunicatul, după care vom face dezbateri cu profesioniştii dreptului, cu societatea civilă, pentru a vedea care poate fi pragul acela rezonabil de natură să pună de acord prevederile din Codul Penal cu decizia Curţii Constituţionale, pentru că se vorbeşte de obligaţia legiuitorului primar sau delegat.” În numele breslei magistraţilor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, consideră că pragul va trebui stabilit în funcţie de aprecierile judecătorilor asupra gradului de pericol social al faptei. Şi precizează: „Cred că acum sunt premature discuţiile cu privire la nivelul fraudei, pentru că dacă CCR a avut în vedere un grad redus de pericol social al faptei, sigur, pragul trebuie să aibă un cuantum relativ mic, dacă a avut în vedere alte aspecte, cuantumul poate diferi în funcţie de ceea ce a avut în vedere CCR.”
Ministerul Public, în schimb, este categoric împotriva introducerii vreunui prag. Procurorul general, Augustin Lazăr, a precizat că nu va renunţa la acest punct de vedere, pe care l-a exprimat, deja, public. Anunţul ministerului survine pe fondul suspiciunilor acute din societate privind dorinţa puterii de a domoli campania anticorupţie, care a trimis după gratii sau măcar în boxa acuzaţilor nenumăraţi politicieni odinioară intangibili. La începutul anului, încercarea fostului ministru de resort, Florin Iordache, de a schimba codurile prin ordonanţă de urgenţă a scos în stradă sute de mii de oameni, în cel mai amplu protest colectiv post-comunist. Finalmente, Guvernul a renunţat la ordonaţă, iar Iordache la portofoliu.
