Reacţii la legile justiţiei

Senatul României a adoptat ultimul act nomativ din pachetul de legi ale justiţiei promovat de majoritatea parlamentară PSD - ALDE, cel care modifică legea de funcţionare şi organizare a Consiliului Superior al Magistraturii

Ştefan Stoica, 22.12.2017, 12:25

Senatul României a adoptat ultimul act nomativ
din pachetul de legi ale justiţiei promovat de majoritatea parlamentară PSD -
ALDE, cel care modifică legea de funcţionare şi organizare a Consiliului
Superior al Magistraturii. Celelalte două se referă la statutul magistraţilor
şi la inspecţia judiciară.

Majoritatea
PSD-ALDE, susţinută de UDMR, a finalizat în numai 2 săptămâni procesul legislativ ce
viza justiţia, dovedind o energie şi un zel care au părut suspecte opoziţiei de
dreapta, principalelor instituţii judiciare şi unei părţi a opiniei publice, cea
care contestă în stradă şi pe reţelele de socializare modificările
controversate aduse legilor justiţiei. La finalul acestei curse cu obstacole, liderul
PSD din Senat, Şerban Nicolae, a declarat că nu există prevederi care să
justifice temerea că politicul ar prelua controlul asupra sistemului judiciar.

Şerban
Nicolae: Vreau să constatăm împreună câteva lucruri. Nici acum, la finalul
dezbaterilor, nu am reuşit să identificăm vreun text, propunere sau amendament
admis care să politizeze justiţia, care să pună sub controlul politicului actul
de justiţie, să pună presiune pe judecători sau procurori. Cei care au
protestat au invocat aceste aspecte. S-a văzut foarte clar şi bănuiesc că toată
lumea de bună credinţă acceptă aceste lucruri, că au fost minţiţi.

Totuşi,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze Curtea Constituţională
în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din
Legea privind statutul magistraţilor.

Şi PNL, de opoziţie, a contestat legea la
CCR. Vicepreşedintele acestei formaţiuni, Raluca Turcan: Am depus această contestaţie şi sperăm că ea va avea câştig de cauză,
întrucât sunt încălcate toate reglementările în materie de procedură şi de
asemenea foarte multe aspecte constituţionale pe care această lege le are în
conţinutul său.

Un articol controversat din noul statut al magistraţilor
stipulează că procurorii şi judecătorii trebuie să răspundă pentru eventuale
erori, comise cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă. Altă prevedere
discutabilă este cea care îi lasă preşedintelui ţării dreptul de a refuza doar o
singură dată, şi motivat, numirile Procurorului General şi ale şefilor
principalelor parchete. În ce priveşte organizarea judiciară, o modificare care
a suscitat critici vehemente, fiind văzută ca o încercare de restrângere a
atribuţiilor DNA, priveşte crearea unei secţii speciale care să cerceteze toate
tipurile de infracţiuni comise de magistraţi.

Aceste modificări şi graba cu
care au fost impuse, în absenţa unei dezbateri reale cu toţi actorii sistemului
judiciar, au generat neîncredere, îngrijorare şi dincolo de graniţe. Ambasadele
Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei la
Bucureşti au afirmat, într-o reacţie comună, că legile adoptate recent privind
reforma justiţiei riscă să pună în pericol progresele semnificative făcute de
România în acest domeniu. Ambasadele celor 7 ţări fac apel la părţile implicate
în proiectul de reformă a justiţiei să evite orice acţiune care ar putea duce
la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.
Şi preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a criticat
modificarea legilor justiţiei, apreciind că independenţa justiţiei din România
este în pericol. El aminteşte că separarea puterilor în stat este un pilon al
democraţiei, iar sistemul de justiţie nu ar trebui pus niciodată sub control
politic într-un stat membru al Uniunii Europene. Până şi ALDE, familia politică
de la care se revendică una din componentele coaliţiei majoritare de la
Bucureşti, si-a exprimat îngrijorarea în legătură cu noile legi ale justiţiei.