Bugetul României

Odată promulgate de preşedintele Klaus Iohannis, legea bugetului de stat al României şi cea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2018 intră, practic, în vigoare.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 04.01.2018, 12:25

Gest
anticipat de majoritatea comentatorilor, preşedintele Klaus Iohannis a
promulgat, miercuri, legea bugetului de stat şi pe cea privind bugetul
asigurărilor sociale de stat pentru 2018. La fel de previzibil, însă, şeful
statului a avertizat că România trebuie să evite capcana unei creşteri
economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, pe deficite bugetare şi
pe acumularea de datorie publică. El subliniază că prioritatea Guvernului
trebuie să fie creşterea nivelului colectării veniturilor fiscale, în prezent
printre cele mai mici din Uniunea Europenă, precum şi realizarea investiţiilor
programate. Construcţia bugetară se bazează, mai spune preşedintele, pe
unificarea sistemului de contribuţii sociale la nivelul angajatului, dar şi pe
reducerea impozitului pe venit la 10%. În aceste condiţii, atenţionează el,
coaliţia PSD-ALDE la putere are obligaţia de a răspunde aşteptărilor românilor,
astfel încât să nu afecteze stabilitatea economică a ţării şi nivelul de trai
promis cetăţenilor.

Bugetul promulgat a fost adoptat de Parlament cu trei zile
înainte de Crăciun. Miile de amendamente avansate de opoziţia de dreapta, PNL,
USR, PMP, au fost aproape în totalitate respinse de majoritatea
social-democrată şi liberal-democrată, ai cărei reprezentanţi s-au declarat
convinşi că a rezultat un buget echilibrat, ce respectă ţintele asumate în
programul de guvernare. Premierul social-democrat Mihai Tudose afirma, atunci,
în faţa senatorilor şi deputaţilor, că domeniile prioritare vor fi Sănătatea, Educaţia
şi infrastructura, care vor primi mai mulţi bani decât în anii trecuţi, şi că
rezultatele aplicării acestui buget nu vor întârzia să apară.

Construcţia
bugetară se bazează pe o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de
3,1%, un curs mediu de 4,55 lei pentru un euro şi un câştig salarial mediu net
lunar de 2.614 lei, echivalentul a circa 600 de euro. Deficitul bugetar este
estimat la 2,97% din Produsul Intern Brut şi s-ar încadra, aşadar, în ţinta de
sub 3 procente.

Şeful Executivului mai spunea, atunci, că este cel mai generos
buget pe care l-a avut, în aproape trei decenii, România postcomunistă. Vom
reuşi să facem o ţară mai bună şi să aducem un trai mai bun pentru români -
promitea premierul în plenul Parlamentului. Independent de jocurile politice,
strategiile economice şi sociale ale Guvernului de la Bucureşti au fost
contestate, deopotrivă, în toamnă, de sindicate şi patronate.

Liderii
principalelor centrale sindicale susţin că modificările legislative de ordin
salarial, ce au intrat în vigoare de la 1 ianuarie, vor conduce, de fapt, la
diminuarea veniturilor. Deprecierea monedei naţionale, leul, în raport cu euro,
precum şi majorarea, în ultimele luni ale anului trecut, a preţurilor la
utilităţi, alimente şi servicii sunt, potrivit analiştilor, tot atâtea
argumente că perioada care urmează va fi încărcată de incertidini economice şi
de tensiuni sociale.