Politica monetară a BNR
BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară și a anunțat că din primăvară, este posibilă o restricţionare a creditării populaţiei, la recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 09.01.2018, 12:48
Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară, utilizată în principalele sale operaţiuni de piaţă, după aproape trei ani în care a fost neschimbată. Nivelul său a fost stabilit la 2% pe an, în loc de 1,75 de procente cât a fost până acum. Banca Centrală a luat această decizie după ce a luat în calcul faptul că inflaţia urcă într-un ritm destul de accelerat, dar şi că România are un nivel foarte ridicat al creşterii economice, este adevărat, determinat într-o proporţie covârşitoare de consum, spune analistul economic Aurelian Dochia. În opinia sa, efectele acestei măsuri vor fi pozitive: “În acest context macroeconomic, această creştere nu ar trebui să producă imediat efecte nefavorabile, dimpotrivă, ar trebui ca efectele să fie manifestate treptat pe piaţa financiară, în primul rând prin creşterea treptată a dobânzilor la credite şi probabil că mai târziu, în a doua parte, probabil se va produce şi o creştere a dobânzilor la depozite, în funcţie de cât de mare va fi cererea pentru creditare în acest an.”
La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că o creştere a dobânzii cheie nu implică neapărat o mărire a ROBOR, indice în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei. Mugur Isărescu(TRACK): “Această majorare a ratei dobânzii nu înseamnă în sine că se va majora rata ROBOR pe baza căreia se calculează dobânda la creditele în lei acordate populaţiei. S-ar putea ca efectul în piaţă să fie uşor deosebit. Oricum, noi nu vedem mişcări ample ale dobânzilor, sub nici o formă.”
Oficialul BNR a subliniat faptul că variaţii cuprinse între 0,01 și 0,02 puncte procentuale ale ratelor dobânzilor interbancare sunt nesemnificative, iar impactul lor este minor. O altă hotărâre importantă a Băncii Centrale vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Pe de altă parte, Mugur Isărescu a anunţat că, în primăvară, BNR ar putea lua măsuri de restricţionare a creditării populaţiei, dacă aceasta va fi recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială: “Nu am luat încă o decizie, noi am discutat şi în Comitetul de politică monetară. Cu toate că nu s-a dorit acest lucru, monetariştii de la Banca Naţională vor să intervină cu alte măsuri. Aceasta este lumea către care ne îndreptăm şi tangenţial am discutat aceste decizii şi în Consiliul de administraţie şi ele intră într-un mix mai mare, deci dacă se vor lua asemenea măsuri, probabil că vor fi prin primăvară.”
La sfârşitul lunii noiembrie 2017, românii aveau restanţe de 5,46 miliarde de lei la creditele în moneda naţională şi de 6,25 miliarde lei la împrumuturile în valută.
