Prognoze ale BNR

Banca Naţională a României menţine rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an şi confirmă evoluţia descendentă a inflaţiei.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ştefan Stoica, 07.11.2018, 11:30

Banca Naţională
a României a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an.
Măsura s-a bazat nu doar pe evoluţia inflaţiei, spun specialiştii BNR. Potrivit
acestora, au fost luate în calcul şi creşterea economică de 4,1% din trimestrul
II şi faptul că se înregistrează o reducere a ritmului anual al consumului
gospodăriilor populaţiei, o creştere a productivităţii şi una semnificativă a exporturilor.
Au mai contat în luarea deciziei de politică monetară contribuţia negativă a
investiţiilor la creşterea economică şi reducerea dinamicii anuale pozitive a
creditului acordat sectorului privat. În ce priveşte inflaţia, BNR estimează că
aceasta îşi va continua evoluţia descendentă, cu o nouă scădere în acest an.
Tendinţa se va menţine şi anul viitor, chiar dacă scăderea va fi mai lentă, anticipează
responsabilii Băncii centrale.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că
informaţiile vor fi confirmate peste o săptămână şi de Comisia Naţională de
Statistică. Mugur Isărescu: Prognoza noastră este că în următoarele
luni inflaţia îşi va continua tendinţa descendentă şi va urma – rezultă asta chiar
din datele care sunt preliminate pentru săptămâna viitoare – o scădere
sensibilă a ratei inflaţiei până spre limita de sus a intervalului, spre 3,5%.
Datele din prezent analizate de noi arată că tendinţa va continua şi anul
următor, de scădere mai atenuată; acum au loc scăderile cele mai pronunţate de
la 5 spre 3,5 şi scăderea va continua şi anul următor.

Guvernatorul BNR a
declarat că acea componentă a inflaţiei formată din preţurile asupra cărora au
efect instrumentele de politică monetară se află, deja, într-un proces de
reducere. Este vorba – a precizat Mugur Isărescu – de inflaţia care rămâne dacă
se elimină influenţa preţurilor administrate, a celor volatile, a preţurilor
produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice, asupra cărora influenţa
politicii monetare este foarte puţin semnificativă sau chiar nulă.

Pe plan
intern, incertitudinile şi riscurile asociate inflaţiei au ca principale surse
preţurile gazelor şi energiei electrice, preţurilor produselor alimentare şi a
celor din tutun, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii
fiscale şi de venituri – a subliniat Mugur Isărescu. Relevanţi sunt însă – a
adăugat el – şi factorii externi, ce ţin de evoluţia preţurilor combustibililor
pe plan mondial, de ritmul de creştere a economiei zonei euro şi a celei
globale, în contextul tendinţelor protecţioniste şi al incertitudinilor legate
de Brexit, precum şi de politicile monetare ale Băncii Centrale Europene şi ale
băncilor centrale din regiune.

Guvernatorul BNR a salutat, pe de altă parte, modul
aprofundat în care se realizează analiza privind aderarea la euro şi faptul că
dezbaterea a fost extinsă la nivelul societăţii civile, al institutelor de
cercetare şi al universităţilor. Luna aceasta, Comisia naţională creată cu
acest scop este aşteptată să prezinte calendarul şi planul de adoptare a monedei unice europene.