Dosarul Revoluţiei din 1989, în instanţă
Dosarul Revoluţiei anti-comuniste din România, din 1989, a fost trimis în instanţă.
Roxana Vasile, 09.04.2019, 12:15
Anul acesta, în decembrie, se vor împlini 30 de ani de când Revoluţia anti-comunistă pornită la Timişoara, în vestul României, s-a extins în Bucureşti, cuprinzând, apoi, întreaga ţară. Peste 1.000 de oameni au murit şi circa 3.000 au fost răniţi în luptele care au avut loc în acele zile, România devenind, astfel, singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii comunişti – Nicolae şi Elena Ceauşescu – au fost executaţi. Unul din sloganurile din acea vreme – “cine a tras în noi, în 16-22?” – s-a transformat în întrebarea ce a marcat ca un fir roşu cele trei decenii scurse de la căderea comunismului.
Mai bine mai târziu decât niciodată! – au exclamat mulţi, după ce, luni, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a anunţat că Dosarul Revoluţiei a fost trimis în instanţă, la capătul unor ani buni de cercetări: “Oameni de cultură, politicieni, cercetători, istorici au exprimat, de-a lungul timpului, diverse teorii, explicaţii, aprecieri în legătură cu momentul Decembrie 1989. Astăzi, juriştii încheie această provocare, prezentând adevărul judiciar ca parte componentă a unei investigaţii foarte complexe care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele revoluţiei din decembrie 89 nu este una instituţională, ci este o responsabilitate directă, individuală.”
Cercetările au arătat că, prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice şi ordine militare contradictorii care au provocat decese, răniri, lipsirea gravă de libertate şi vătămări psihice. Totodată, ar fi fost create condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
Nu în ultimul rând, în dosar sunt acuzaţi de crime împotriva umanităţii fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, care ar fi lansat diversiuni şi dezinformări pentru a accede la putere.
Finalizarea Dosarului Revoluţiei şi trimiterea cauzei în judecată a antrenat reacţii diverse din partea politicienilor de la Bucureşti. Pe de o parte, preşedintele Klaus Iohannis şi partidele PNL şi USR, în opoziţie parlamentară, au salutat anunţul procurorului general Augustin Lazăr, considerând că acesta reprezintă un pas extrem de important în stabilirea adevărului.
Pe de altă parte, social-democraţii, la putere, sunt de părere că adevărul ar fi trebuit să fie, deja, cunoscut, după cum, trimiterea dosarului în instanţă ar mai fi putut aştepta o lună, până după europarlamentare. Aceiaşi social-democraţi sunt, în plus, revoltaţi ca Dosarul Revoluţiei să fie trimis în instanţă de Augustin Lazăr, asupra căruia, în urma unor dezvăluiri în presă de dată recentă, planează acuzaţii grave. În anii 80, pe vremea când era membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului de la Aiud (centru), unul dintre cele mai dure ale sistemului represiv comunist, Augustin Lazăr ar fi refuzat eliberarea condiţionată a unor disidenţi anticomunişti.
