Dosare celebre în justiţia română

Procesul liderului PSD Liviu Dragnea şi extrădarea fostului primar social-democrat al Constanţei, Radu Mazăre, au dominat agenda publică a zilei de luni.

Ştefan Stoica, 21.05.2019, 12:45

În faţa televizoarelor sau chiar la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, critici şi susţinători ai politicianului numărul unu din coaliţia la putere în România, liderul PSD Liviu Dragnea, au aşteptat cu sufletul la gură sentinţa definitivă în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman(sud). Verdictul va fi dat, însă, pe 27 mai. Luni a fost ultimul termen în proces, la care DNA a cerut ca Dragnea să fie condamnat şi pentru instigare la fals intelectual, iar pedepsele aplicate acestuia să fie majorate. În iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, în primă instanţă, pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu.

Procurorii au adus dovezi în sprijinul acuzaţiei că liderul PSD a influenţat, în perioada în care era preşedintele al Consiliului Judeţean Teleorman, menţinerea ilegală în funcţie a două angajate ale Direcţiei de Asistenţă Socială, în condiţiile în care acestea nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei PSD locale. DNA susţine că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea Direcţiei. Liviu Dragnea nu s-a prezentat, luni, la proces, iar avocaţii s-au străduit, fără succes, să obţină amânarea acestuia după 5 iunie, când Curtea Constituţională ar trebui să ia o decizie în ceea ce priveşte modul de constituire a completurilor de 3 judecători de la Instanţa supremă.

Curtea examinează, la solicitarea vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor Florin Iordache, un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie. Iordache consideră că Instanţa supremă a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum ar prevedea Legea privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Mişcarea a fost interpretată de adversarii şi criticii liderului PSD ca o nouă încercare, venită de data aceasta din partea unui subordonat docil, de a-l face scăpat de pedeapsă în dosarul angajărilor fictive.

Justiţia a fost vedeta incontestabilă a zilei de luni, una care s-a încheiat cu repatrierea forţată a lui Radu Mazăre, fost primar social-democrat al Consţanţei, cel mai mare oraş de la Marea Neagră. El a fost extrădat de autorităţile din Madagascar, unde încerca să obţină azil, după condamnarea definitivă la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.

Fost jurnalist şi politician, excentricul, nonconformistul Radu Mazăre pare să fi deturnat lunga lui administraţie a unui oraş cu resurse importante spre activităţi lucrative în folos personal. Fostul edil are multiple condamnări, unele nedefinitive. El nu e, însă, singurul care a fugit de justiţia română în locuri exotice. Au procedat la fel fostul ministru Elena Udrea şi fosta şefă a Parchetului Antimafia şi Antiterorism, Elena Bica, ambele aflate acum în Costa Rica.