Guvernul de la Bucureşti, demis prin moţiune de cenzură
Parlamentul României a adoptat, joi, moţiunea de cenzură introdusă de opoziţia liberală contra Guvernului PSD.
Bogdan Matei, 10.10.2019, 14:37
2019 se conturează ca un an negru pentru partidul care domină, de
trei decenii, scena politică românească post-comunistă. În mai, PSD a pierdut
clar, în beneficiul PNL, alegerile europarlamentare. A doua zi, Liviu Dragnea,
omul forte al partidului şi al coaliţiei guvernamentale formate de social-democraţi
cu ALDE, era condamnat şi întemniţat pentru fapte de corupţie. Luna trecută,
partenerii juniori liberal-democraţi au trecut în opoziţie, iar Guvernul condus
de noul lider PSD, Viorica Dăncilă, a devenit minoritar.
Candidată la alegerile
prezidenţiale din noiembrie, aceasta e surclasată, în sondaje, de preşedintele
în exerciţiu, Klaus Iohannis, susţinut de liberali. Iar joi doamna Dăncilă şi
echipa ei au pierdut şi puterea executivă, după ce Parlamentul bicameral de la
Bucureşti a adoptat moţiunea de cenzură introdusă de opoziţia liberală.
Intitulată Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de
urgenţă!, moţiunea a fost votată de 238 de senatori şi deputaţi, după ce
fusese, deja, semnată de parlamentari de toate culorile politice: PNL, USR,
PMP, UDMR, PRO România, ALDE, din partea minorităţilor naţionale, un
independent şi chiar social-democraţi. Pentru ca moţiunea să fie adoptată si
Guvernul demis, era nevoie de numai 233 de voturi favorabile.
Semnatarii
calificaseră echipa executivă drept cel mai nociv guvern din ultimii 30 de ani
şi susţinuseră ca după demiterea acesteia vor adopta un program de guvernare
responsabil, orientat către dezvoltarea şi modernizarea ţării şi către
prosperitatea reală a fiecărui român.
Constituţional, preşedintele
Iohannis va juca, mai departe, rolul principal. El urmează să convoace partidele
parlamentare la consultări, înainte de a desemna candidatul pentru funcţia de
prim-ministru. Acesta are la dispoziţie zece zile pentru a-şi forma cabinetul
şi pentru a alcătui programul de guvernare, pe care îl prezintă în Legislativ
pentru votul de încredere. Există şi varianta ca actualul Guvern să rămână,
interimar şi cu atribuţii limitate, până după alegerile prezidenţiale, urmând
ca viitorul preşedinte să desemneze noul premier, care să caute o majoritate în
Parlament. Sunt posibile şi alegeri anticipate, dacă parlamentarii nu acordă
votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la
prima solicitare şi resping două solicitări
de învestitură. Politic, comentatorii consemnează sfârşitul unei epoci.
În
decembrie 2016, PSD revenea la putere după ce câştigase scrutinul parlamentar
cu un scor record, de 45 de procente. Ulterior, şeful care-l purtase spre
victorie, Liviu Dragnea, şi-a devorat două guverne proprii, iritat de lipsa de
docilitate a premierilor. L-a doborât pe Sorin Grindeanu prin moţiune de
cenzură introdusă de propriul partid, fapt fără precedent în politica
românească, iar pe Mihai Tudose l-a silit să demisioneze. Abia odată cu căderea
Vioricăi Dăncilă, mult timp considerată cea mai fidelă dintre adepţii săi,
Liviu Dragnea iese definitiv din scenă.
