Corecţii bugetare la sfârşit de an

Rectificarea bugetară anunţată de Guvern alimentează disputele politice de la Bucureşti

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 29.11.2019, 11:44

A doua rectificare bugetară din acest an, aprobată, joi, de noul Guvern
liberal de la Bucureşti, majorează deficitul bugetar la 4,4% din Produsul
Intern Brut, faţă de 4,3, cât era prevăzut în documentul supus iniţial dezbaterii
publice. Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a explicat că, în ultimele două
zile, au fost decoperite cheltuieli pentru care fostul cabinet social-democrat
nu prevăzuse fonduri. El a anunţat că a fost suplimentată cu 2 miliarde de lei
(echivalentul a circa 400 de milioane de euro) plata până la sfârşitul anului a
drepturilor de asistenţă socială. Este vorba de pensii, de alocaţii de stat
pentru copii, indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. Florin Cîţu
a mai spus că au fost alocaţi bani în plus şi pentru plata majorată a
salariilor din unităţile sanitare publice şi pentru medicamente.

Şi ministerul
Dezvoltării Regionale primeşte bani în plus pentru Programul Naţional de
Dezvoltare Locală (PNDL). Vor fi, de asemenea, suplimentate şi fondurile
destinate programului Start-Up Nation. Cresc şi bugetele SRI, SIE şi SPP,
pentru care rectificarea bugetară a fost avizată, miercuri, în cadrul şedinţei
CSAT. Potrivit proiectului de rectificare, vor pierde bani ministerele
Educaţiei, de Interne şi Transporturilor. Cu această rectificare, punem
punct unei practici prin care banii care trebuiau să ajungă către cheltuieli
sociale erau folosiţi pentru baronii locali, iar la sfârşit de an deficitul era
artificial redus prin amânarea unor plăţi pentru anul următor. Respectăm legea
şi prin această rectificare vom arăta ce s-a furat, unde s-a furat şi unde s-a
supraestimat – a declarat ministrul Cîţu, un adversar ireductibil al fostului
Executiv PSD condus de Viorica Dăncilă.

Deficitul bugetar putea fi ţinut în jurul a 3% din PIB, susţine,
în replică, economistul Cristian Socol, unul dintre creatorii programului de
guvernare al PSD. El consideră că la rectificarea propusă de Cabinetul Ludovic Orban
se face risipă din banul public, pentru a se da vina mai târziu pe greaua
moştenire lăsată de social-democraţi. În opinia sa, unele dintre cheltuielile
incluse în proiectul de rectificare bugetară puteau fi eşalonate, cum ar fi
cele peste 6 miliarde de lei pentru PNDL, rambursări de TVA, despăgubiri la
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor sau ceea ce numeşte cheltuieli
discreţionare. Cristian Socol consideră, de asemenea, că veniturile ar fi putut
creşte dacă Fiscul ar fi făcut un efort de colectare până la sfârşitul anului. Dincolo
de disputele politice, economistul şef al BNR, Valentin Lazea, atrage atenţia
asupra riscurilor bugetare pe care le implică majorarea pensiilor, conform noii
legislaţii în vigoare. El avertizează că impactul negativ, care se resimte deja,
se va traduce prin adâncirea deficitului bugetar şi consideră oportună o amânare
a aplicării noii legi a pensiilor, lege adoptată de fosta majoritate PSD.