Coordonatele politicii externe a României
Preşedintele Klaus Iohannis le-a prezentat şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti direcţiile principale de politică externă ale ţării.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 17.01.2020, 12:12
Politica
externă a României se va situa, ca şi până acum, sub semnul continuităţii şi al
predictibilităţii. Se vor schimba însă unele nuanţe, pentru mai multă coerenţă
şi consistenţă, a declarat preşedintele Klaus Iohannis în faţa
ambasadorilor străini acreditaţi la Bucureşti. Potrivit şefului statului,
apartenenţa României la Uniunea Europeană şi NATO, împreună cu parteneriatul
strategic cu SUA, rămân şi în 2020 pilonii de bază ai politicii externe. În
actualul context internaţional confruntat cu riscuri, provocări şi ameninţări, nevoia
unei Alianţe Nord-Atlantice puternice, unite şi eficiente este mai mare decât
oricând, a precizat Klaus Iohannis. Totodată, aderarea la Spaţiul Schengen şi
la zona euro vor fi în continuare prioritare, a mai spus preşedintele României,
amintind şi de retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Klaus Iohannis: ‘Vom continua să acţionăm pentru
aderarea la Spaţiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea
securităţii pentru întregul spaţiu de liberă circulaţie din Uniune şi, de
asemenea, pentru aderarea la zona euro, atunci când toate condiţiile vor fi
îndeplinite. Peste puţin timp, va avea loc retragerea Regatului Unit din
Uniunea Europeană. Este un moment pe care noi nu l-am dorit, dar vom acţiona
pentru ca prietenia şi alianţa care ne-au legat până acum să rămână puternice.
În egală măsură, urmărim modernizarea parteneriatului nostru strategic dintre
România şi Regatul Unit, la care lucrăm în prezent’.
Pe de altă parte,
preşedintele a făcut referire la recenta situaţie din Orientul Mijlociu şi a
subliniat că efectele negative ale acestei crize au impact asupra securităţii
europene şi globale. Klaus Iohannis: ‘România
susţine demersurile UE, care trebuie să se implice mai mult, ale partenerilor
săi strategici şi ale comunităţii internaţionale de detensionare a situaţiei,
de dialog şi căutare a unor soluţii durabile. Este nevoie de soluţii capabile
să aducă pacea în zonă şi siguranţă pentru cetăţeni, fie ei din Orientul
Mijlociu, din Europa, din SUA sau din alte spaţii, atât pentru situaţia din
Irak, respectiv în dosarul iranian, cât şi din Libia. Sunt necesare progrese în
dosarul sirian, în Yemen, dar şi în procesul de pace în Orientul Mijlociu, cu
privire la care poziţia României rămâne neschimbată’. În ceea ce priveşte
relaţia cu Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), şeful
statului a precizat că Bucureştiul va relua cooperarea deplină cu Chişinăul,
când va constata că la nivel guvernamental se va acţiona pentru continuarea
parcursului european şi a reformelor în justiţie, administraţie şi în
combaterea corupţiei.
