Premieră financiară în România
România s-a împrumutat, în premieră, la dobânzi negative în euro de la bănci de pe piaţa internă, pe cinci luni.
Daniela Budu, 28.02.2020, 12:20
România s-a împrumutat, pentru prima oară în
istorie, la dobânzi negative – a anunţat ministrul în exerciţiu al finanţelor, Florin Cîţu. Potrivit datelor publicate de Banca Naţională,
suma împrumutată de pe piaţa internă de la bănci este de 150 de milioane de
euro, la o dobândă de minus 0,11 procente pe an.
Florin Cîţu notează că România
are susţinerea şi încrederea investitorilor: Investitorii au încredere în
România şi de aceea, astăzi, ne-am putut împrumuta în euro la dobânzi negative.
Asta, pentru a elimina orice urmă de neîncredere sau de dubiu care exista acolo
că ceea ce facem noi nu este bine pentru România. Astăzi avem această dovadă
clară, România se împrumută la dobânzi negative în euro. Este o performanţă
istorică.
Florin Cîţu a explicat că dobânda negativă înseamnă că suma
care va fi returnată de minister la scadenţă, în luna august în acest caz, va
fi mai mică decât suma împrumutată. Acesta a explicat că prin dobânzi negative
povara împrumuturilor nu mai este aruncată pe generaţiile viitoare
iar România dă înapoi mai puţini bani decât a luat. Dobânzile negative sunt
instrumente la care mai multe bănci centrale din Europa şi din lume au recurs
în ultimii ani, pentru a stimula creditarea şi a descuraja companiile şi
populaţia să îşi păstreze banii în depozite.
Împrumutul cu dobândă negativă vine
pe fondul avertismentelor lansate de economişti, potrivit cărora România nu se
poate îndatora la niveluri similare cu cele din state mai dezvoltate.
Economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, spune că
liderii politici de la Bucureşti ar trebui să conştientizeze motivele
principale pentru care gradul de îndatorare nu poate creşte oricât.
Valentin
Lazea explică: Marea Britanie, deşi are la nivelul ţării,
aici incluzând şi sectorul guvernamental, şi sectorul gospodăriilor, şi sectorul
firmelor, o datorie totală de circa 300% din PIB, creanţele ei asupra restului
lumii sunt mult mai mari, adică mai mult are de luat decât de dat. România,
deşi are la nivelul global o datorie totală de circa 120% din PIB, ultima cifră
pe care o ştiu eu, de acum vreo doi ani, are foarte puţini bani de luat.
Bogăţia unui stat este dată de creanţe minus datorii.
Valentin Lazea
consideră că un nivel al deficitului bugetar de 3% din PIB nu este în niciun
caz optim. Pentru o ţară ca România, spune economistul şef al Băncii Centrale,
ideal ar fi ca deficitul sa fie de maxim un procent, iar în perioadele de
creştere economică accentuată să existe surplus bugetar.
