Ziua Naţională Constantin Brâncuşi

La împlinirea, pe 19 februarie 2021, a 145 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, România celebrează geniul artistic al marelui sculptor

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 19.02.2021, 11:33

Din 2015, 19 februarie este zi de Sărbătoare Națională în
România. Căci, pe 19 februarie, în 1876, se năștea în satul Hobița, din sudul
țării, cel care avea să devină una din cele mai puternice, carismatice şi
dăruite cu geniu personalităţi artistice româneşti – sculptorul Constantin
Brâncuşi. Lui îi sunt dedicate numeroasele manifestări organizate în țară și
peste hotare cu această ocazie! După
absolvirea, în 1902, a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, pe atunci tânărul Constantin Brâncuşi ia calea
Parisului, unde, în 1905,este admis la
prestigioasa École Nationale Supérieure
des Beaux-Arts. Refuză să facă ucenicie în atelierul lui Auguste Rodin, rostind celebra
butadă Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres. (n.red. Nimic nu crește
la umbra marilor copaci.).

Brâncuși începe să expună în Orașul Luminilor, unde
creează prima versiune a Sărutului, temă pe care o va relua sub
diferite forme și care va culmina cu Poarta
Sărutului, parte a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu, oraș din regiunea natală. Închiriază un atelier în Rue de Montparnasse și
intră în contact cu avantgarda artistică pariziană, împrietenindu-se cu
Guillaume Apollinaire, Fernand Léger,
Amedeo Modigliani, Henri Matisse sau Marcel Duchamp. Participă la expoziții colective din
Paris și București, inaugurând ciclurile Păsări
Măiestre, Muza adormită și Domnișoara Pogany, dar expune și în
Statele Unite, unde, încă de la prima apariție a lucrărilor sale, face
senzație. Între 1914 și 1940, activitatea sa
creatoare se desfășoară în
toată amploarea ei. Operele sale din ciclurile Pasărea în văzduh și Ovoidul,
precum și sculpturile în lemn datează din această perioadă. Muzeul Național de
Artă Modernă din Paris ʹGeorges Pompidouʹ deține un număr important de lucrări
ale lui Constantin Brâncuși lăsate, prin testament, moștenire României, dar
acceptate cu bucurie de Franța, împreună cu tot ce se afla în atelierul său,
după refuzul, în anii 50, al guvernului comunist de la București de a le primi
după moartea sculptorului. Acesta se
stinge din viață pe 16 martie 1957 și este înmormântat la cimitirul Montparnasse
din capitala franceză.

În România realismului
socialist, Brâncuși este contestat ca fiind un reprezentant al formalismului
burghez cosmopolit. Totuși, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă din București este deschisă prima sa expoziție personală din Europa. Abia în anii ʹ60, sculptorul
este redescoperit în țară ca geniu național. Ce loc și-a croit Constantin Brâncuși în sculptura
mondială? Figură centrală în
mișcarea artistică modernă, el este considerat unul din cei mai mari sculptori ai
secolului 20. Inovatoare,
lucrările sale sunt printre
cele mai apreciate şi de departe cele mai bine vândute creaţii ale unui artist
român din istorie. Ele figurează, totodată, pe locul patru într-un top al celor
mai valoroase creaţii din lume.