NATO şi cheltuielile de apărare

În 2020 a crescut numărul țărilor aliate care alocă peste 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare.

Eugen Coroianu, 17.03.2021, 11:33

În pofida crizei economice provocată de coronavirus, statele membre
NATO au continuat să investească în apărare, se arată în Raportul anual al
Alianţei pentru 2020, prezentat la Bruxelles de secretarul general, Jens
Stoltenberg. El a avertizat că ameninţările de dinainte de pandemie nu au
dispărut și că, în această perioadă, principalul obiectiv a fost şi este ca
situația dificilă sanitară să nu se transforme într-o criză de securitate.
Stoltenberg a enumerat agresivitatea Rusiei, influența în creștere a Chinei,
terorismul, atacurile cibernetice sofisticate. Chiar și schimbările climatice
au implicaţii de securitate, a atras atenția șeful Alianței. Ca atare, el a
propus ca NATO să crească finanţarea pentru apărare şi descurajare, astfel
încât aliaţii care oferă capabilităţi să nu mai suporte singuri toate
costurile. Astfel, mai mulţi membri ar urma să participe la acțiunile din zona
de est a NATO, la misiunile de poliţie aeriană, la cele maritime şi la
exerciţii.

Stoltenberg a explicat că noua formulă va reflecta mai bine
principiul de apărare comună şi va face mai echitabilă împărţirea
responsabilităţilor şi a investiţiilor. Secretarul general a insistat că o
Europă care investeşte mai mult în apărare este în avantajul Alianței și că
pentru Uniunea Europeană nu există alternativă de securitate la NATO. Potrivit
raportului, Franţa, Norvegia şi Slovacia s-au alăturat în 2020 clubului ţărilor
aliate care alocă cel puţin 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Acesta
numără acum 11 state, restul de opt fiind: SUA, Grecia, Estonia, Marea
Britanie, Polonia, Letonia, Lituania și România.

În ceea ce ne privește,
documentul constată că România a cheltuit anul trecut peste 4,3 miliarde de
euro pentru apărare, din care aproape un sfert pe echipamente. Cifrele detaliate
mai arată că peste jumătate din bugetul pentru apărare al României a fost
cheltuit cu personalul. Despre importanța relaţiei transatlantice a vorbit, cu
doar câteva zile în urmă, și secretarul general adjunct al NATO, românul Mircea
Geoană: America de Nord şi Europa ‘au nevoie mai mult decât oricând una de
cealaltă’ pentru a putea răspunde actualelor provocări, cum sunt atacurile
informatice, schimbarea climei şi competiţia marilor puteri, a subliniat
Geoană. El a salutat contribuţiile Canadei şi Marii Britanii ce cuprind comanda
unor unităţi multinaţionale în zona estică a Alianţei, desfăşurarea de nave şi
aeronave pentru menţinerea siguranţei spaţiului aerian şi maritim aliat şi un
rol conducător în digitalizare, inovaţie şi adoptarea noilor tehnologii. Miniştrii
de externe din cele 30 de ţări membre NATO urmează să se reunească săptămâna
viitoare la Bruxelles, cu prezenţă fizică, potrivit mai multor surse, o
premieră de la începutul pandemiei. Este așteptat inclusiv noul secretarul de
stat american, Antony Blinken.