Limba română reintră în legislaţia din Rep.Moldova
Deputaţii de la Chişinău au decis că limba oficială a Republicii Moldova e româna.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 17.03.2023, 11:45
Despre
mişcarea de renaştere naţională din actuala Republică Moldova s-a spus că a
fost singura revoluţie din lume declanşată în numele limbii materne. Pe 31
august 1989, în plin regim sovietic, Parlamentul de la Chişinău, pichetat de circa 750 de mii de oameni, adică o şesime din populaţia
de atunci a republicii, a decis declararea românei limbă de stat, precum şi
trecerea la grafia latină în locul alfabetului chirilic, impus de ocupanţi după
anexiunea din 1940.
Republica şi-a proclamat independenţa faţă de Moscova pe 27
august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic contra ultimului lider sovietic,
reformatorul Mihail Gorbaciov. Actul fondator al noului stat, Declaraţia de
Independenţă, adoptată de deputaţi tot în uralele câtorva sute de mii de oameni
adunaţi în centrul Chişinăului, afirmă explicit că limba populaţiei autohtone
şi majoritare în republică e româna. Totuşi, trei ani mai târziu, Parlamentul,
dominat de stânga, adoptă o constituţie care, la articolul 13, stipulează că
limba oficială e aşa-zisa moldovenească. Deputaţii recuperau un concept care
n-avea nicio legătură cu istoria sau lingvistica, ci doar cu ideologia
sovietică. În aproape jumătate de secol de ocupaţie, limba a fost principalul instrument folosit de sovietici pentru a modela un
popor diferit de cel român. Scriitori români, cu foarte puţine excepții, nu erau
studiați în școli, cărțile și presa românească lipseau cu desăvârșire în
republică.
Pentru a face carieră în perioada sovietică trebuia să cunoști în
primul rând limba rusă. Lingviştii, în schimb, deopotrivă români şi străini, au
fost tot timpul categorici: ceea ce se vorbeşte acolo e doar un grai al limbii
române şi nu poate aspira nici măcar la condiţia de dialect, precum cele
vorbite în Balcani: aromân, meglenoromân şi istroromân. Faptul că, în mai bine
de trei decenii de independenţă, falsul a continuat să fie cultivat tenace de o
parte a clasei politice a avut o motivaţie străvezie. Odată cu recunoaşterea
identităţii de limbă, tema reunificării cu România ar fi devenit acută, iar
politicienii de la Chişinău ar fi coborât în rang. Într-o România reunificată,
preşedintele ar fi fost cel mult ministru, miniştrii – prefecţi, iar deputaţii -
consilieri locali.
Abia odată cu victoria netă la alegerile parlamentare
anticipate de acum doi a partidului prezidenţial Acţiune şi Solidaritate (PAS)
a apărut în Legislativ masa critică în stare să pună capăt acestei situaţii
absurde. În pofida opoziţiei vehemente a minorităţii parlamentare pro-ruse -
comunişti, socialişti, populişti -, deputaţii pro-occidentali ai PAS au decis
că sintagma limba română va înlocui
limba moldovenească în toată legislaţia Republicii Moldova,
inclusiv în Constituţie. Legea pune în practică o hotărâre a Curţii
Constituţionale de la Chişinău, potrivit căreia limba română este limba
oficială în Republica Moldova. Judecătorii constituţionali au hotărât că
Declaraţia de Independenţă are valoare de text constituţional şi face corp
comun cu legea fundamentală.
