Târg virtual, târg real

Pandemia ne-a obligat să rămânem cât mai mult în case, dar odată cu trecerea timpului, dacă neavând încotro, concertele se tot amână cu câte un an, târgurile devenite tradiţionale au găsit variante de supravieţuire.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 02.03.2021, 16:16

Pandemia ne-a obligat să rămânem cât mai mult în
case, dar odată cu trecerea timpului, dacă neavând încotro, concertele se tot
amână cu câte un an, târgurile devenite tradiţionale au găsit variante de
supravieţuire. Astfel, există târguri ce s-au mutat în online, precum cel de
turism, pe când altele, precum Târgul de mărţişor, spre exemplu, îşi tentează
vizitatorii cu aceeaşi ofertă din anii precedenţi, protejată cu ceva mai multe
reguli de distanţare şi de igienă.

Traian Bădulescu, consultant în turism, ne-a
vorbit despre ediţia online a Târgului de turism, subliniind faptul că pandemia
ne-a făcut să realizăm cât de mult contează segmentul online. Actuala ediţie a Târgului de
turism al României, care tocmai s-a încheiat, constituie o premieră absolută.
Este primul târg de turism organizat în România, pe platformă virtuală, deci
online. A fost o mare provocare pentru lumea turismului. Organizatorii s-au
străduit ca acest eveniment să fie o reuşită, chiar dacă nu au participat
foarte multe agenţii de turism. Oricum, softul platformei a fost de calitate,
chiar s-a reprodus foarte bine tipicul unui târg de turism. E bine că au
participat atât firme din România, cât şi firme din străinătate, au participat
şi localităţi, regiuni turistice, asociaţii, organizaţii de turism.

Eu zic că,
deşi cu toţii sperăm ca în curând să ne putem întâlni şi în mod normal, fizic,
faţă în faţă şi nu virtual, din păcate, pandemia a forţat organizarea virtuală
a acestui târg şi, după cum ştim, cam toate târgurile din lume s-au organizat
virtual în ultimul an, inclusiv World Travel Market de la Londra, Târgul de
turism de business de la Barcelona, şamd. Eu zic că ar merita menţinute şi pe
viitor anumite componente virtuale, chiar dacă târgul se va relua cu prezenţă
fizică la un moment dat. Aş merge în special pe incoming, pe promovarea
României. Şi eu cred că e mai greu să aduci în România toate agenţiile de
turism importante, să aduci organizaţii de turism multe, dar datorită
conferinţelor online şi evenimentelor online, acest lucru se poate rezolva. Şi
pe lângă incoming, aş stabili, la fel, mai multe business meeting-uri online.
Eu cred că într-o proporţie mai mică merită păstrată această componentă. Sper
ca Târgul de turism al României să revină la Romexpo în spaţiul cu care ne-a
obişnuit, dar, în acelaşi timp, prin componenta online, cred că târgul se poate
promova mult mai bine peste hotare.

Şi prima ediție din acest an a celui mai longeviv
și mai îndrăgit târg de carte din țară, GAUDEAMUS Radio România, se va desfășura exclusiv online, deja pentru
a doua oară în acest format, în perioada 1 – 31 martie a.c.

Lila Passima, coordonator secţie Educaţie muzeală,
de la Muzeul Ţăranului Român, din Bucureşti, ne-a vorbit despre o tradiţie ce
nu poate fi încălcată: Târgul de mărţişor: Avem două motive esenţiale. Unul
pentru că tradiţiile urbane au căpătat aceeaşi valoare ca cele ale lumii
tărăneşti. Aşa se face că de 15 ani, transformat şi recontextualizat de lumea
urbană, îşi face prezenţa în curtea Muzeului Ţăranului Român, de fiecare dată
atunci când începe primăvara. După cum bine ştim, obiceiul are origini vechi, se
trage din calendarul agrar ţărănesc, care de fapt celebra venirea anului nou.
Este un obicei de reînnoire, alături de Baba Dochia, de Dragobete, sunt
sărbători de primăvară ale lumii ţărăneşti şi, deşi etnologii de început de
secol XX nu îi prognozau viaţă lungă, obiceiul continuă şi astăzi,
recontextualizat de cultura urbană. Târgul nostru este un act cultural, de fapt
şi plecând de la acest oobiect aducător de sănătate, de noroc şi de bogăţie, în
lumea ţărănească – unde ţăranii îşi protejau până şi vitele legând de coarnele
lor acest fir alb şi roş . De la firul alb şi roşu cu bănuţ găurit a plecat
spre oraş, oamenii de aici l-au transformat în souvenir.

Lila Passima ne-a amintit de reclamele bucureştene
interbelice, unde vânzători anunţau mărţişoare rafinate, pentru doamne
elegante şi, revenind în prezent ne-a declarat: În această
primăvară înfruntăm contextul pandemiei, cu acelaşi simţi al umorului şi cu
aceeaşi creativitate şi spirit inovator şi i-am invitat pe participanţii noştri
obişnuiţi să vină cu o ofertă la fel de bogată. Acest obiect mignion, capătă
foarte multe forme şi expresii artistice, de la bănuţul de argint cu fir alb şi
roşu şi de la eroii mitologiei ţărăneşti, moşi, babe, personaje ale poveştilor
populare, până la eroii culturii urbane, din anime-uri sau din benzile
desenate, eroi ai tehnologiei, personaje fantastice, din taste de calculator.
Vom avea elegante mărţişoare din ceramică şi din porţelan cu glazură, de
exemplu, de aur. Ne bucurăm că şi anul acesta, deşi condiţiile sunt stricte şi
a trebuit să reducem drastic numărul de participanţi şi să respectăm
distanţarea, participanţii noştri nu s-au dat bătuţi şi vor să celebreze
primăvara în continuare, cu multă imaginaţie, cu mult umor şi bineînţeles cu
calitate artistică.

Un brand reconfirmat cu fiecare ediţie, prin
participarea oamenilor din diverse domenii cu exponate la târg, după cum ne-a
spus Lila Passima: Aşa cum a intrat în conştiinţa publicului
bucureştean, avem de fiecare dată peste 10 mii de vizitatori şi este un drum de
cursă lungă pentru noi. Am primit invitaţia de a-i avea ca participanţi în
cadrul Târgului pe actorii care fac parte din asociaţia Griviţa 53, a cărei
preşedinte este Chris Simion, care au imaginat o campanie, Cu un mărţişor
construieşti un teatru, o idee minunată de a sprijini teatrul
independent, despre care ştim că trece
prin momente foarte dificile. Ideea este pe cât de simplă, pe atât de frumoasă
şi de puternică.

Puţin mai trist decât cum ni-l aminteam, cu mult
mai puţini participanţi, târgul real ne dă totuşi senzaţia că putem ocazional
să mai trăim aşa cum o făceam odată.