„Amintiri din epoca lui Bibi”

Eseist, istoric al artei, clasicist, publicist şi filosof, Andrei Cornea a lansat, la Editura Humanitas, romanul intitulat Amintiri din epoca lui Bibi.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Monica Chiorpec, 22.06.2019, 13:04

Eseist, istoric al artei, clasicist, publicist şi filosof, Andrei Cornea a lansat, la Editura Humanitas, romanul intitulat Amintiri din epoca lui Bibi”. Numele din titlu face trimitere la 1984”, una dintre lucrările de referinţă ale scriitorului englez George Orwell, în care o lume aflată sub semnul totalitarismului era condusă de către personajul simbolic denumit Big Brother”.

Despre Amintiri din epoca lui Bibi”, istoricul Ioan Stanomir, care a găzduit lansarea cărţii în spaţiul Editurii Humanitas Cişmigiu din Bucureşti: Aş începe prin a spune că este una dintre cele mai ambiţioase cărţi care au apărut în ultima vreme, numai şi dacă ar fi pentru motivul că Andrei Cornea încearcă să intre în dialog cu o tradiţie ilustră, care este aceea a distopiei, şi imaginează un dialog cu una dintre cele mai neliniştitoare cărţi ale secolului XX, 1984” a lui George Orwell, din perspectiva unei sensibilităţi neliniştite de secol XXI. Este o carte neliniştită şi neliniştitoare pentru că este o meditaţie despre capacitatea oamenilor de a se acomoda şi despre incapacitatea oamenilor de a păstra un cult al memoriei şi o datorie a adevărului.”

Acelaşi Ioan Stanomir afirma că, deşi la o primă parcurgere textul lui Andrei Cornea pare să fie mai luminos decât 1984”, lucrarea celebră cu care intră în dialog, romanul Amintiri din epoca lui Bibi” documentează o degradare morală şi o pervertire a memoriei, care nu fac altceva decât să adâncească sentimentul de pesimism ontologic”. Romanul recent lansat al lui Andrei Cornea devine, aşadar, un instrument util pentru cititorul de astăzi, fie el pasionat sau nu de intertextualitate. Ioan Stanomir: Eu cred că, în aceste momente, o asemenea carte poate vorbi unui auditoriu compus din mai multe straturi. Ea se poate adresa celor care sunt pasionaţi de natura umană şi pot descoperi reflecţiile unui pesimist moderat asupra modului în care natura umană este coruptă aproape iremediabil de dictatură. Apoi, pot găsi reflecţii despre reinventarea dictaturii ca democraţie controlată. Şi, în fine, ea se poate adresa celor care privesc literatura ca pe o sumă de ecouri a textelor scrise înaintea ei.”

La lansarea cărţii lui Andrei Cornea a participat şi criticul literar Cosmin Ciotloş, care a atras atenţia asupra demersului literar fără precedent, acela de a dialoga cu una dintre cele mai valoroase distopii ale secolului trecut: Literar vorbind, avem de a face cu o carte dintre cele mai îndrăzneţe, dintre cele mai curajoase, care nu doar că atacă un gen dificil, genul distopic, însă atacă una dintre cărţile fondatoare, esenţiale ale secolului XX. Şi anume, reconstituindu-i întregul context, reinventându-i contextul, făcând un tip de docu-ficţiune de cea mai bună calitate, chiar cu romanul 1984” al lui George Orwell.”

În amintiri din epoca lui Bibi”, Andrei Cornea preia personajul lui George Orwell şi îl imaginează trăind după căderea regimului totalitar întruchipat de către Big Brother”. Comportamentul celorlalte personaje din jurul acestui Winston Smith reprezintă, pentru Cosmin Ciotloş, punctul de maxim interes al romanului lui Andrei Cornea: Marea surpriză în cartea aceasta vine din câteva întrebări pe care oricare dintre noi este constrâns să şi le pună odată ce vede ce se întâmplă aici. Una dintre ele este Cât de prost funcţionează memoria noastră afectiv-ideologică? Cum se poate ca o lume întreagă, întâlnindu-se cu acest Winston Smith, să îi ia memoriile drept roman? Cum se poate ca toţi cei de acolo, cu vagi şi discutabile excepţii, să spună că manuscrisul pe care el îl predă editurii dovedeşte o nemaipomenită imaginaţie, o imaginaţie deranjată”, aşa cum îi spune un editor, şi că asemenea găselniţe se vor vinde cu siguranţă?” Nu sunt nişte găselniţe, este o realitate pe care omul acela a trăit-o. Critic literar fiind, m-a şocat amănuntul că o grămadă dintre aceste personaje amnezice interpretează bine. Ei citesc ca nişte critici literari manuscrisul, le place, speculează în jurul lui savuros şi extrem de inteligent, dar nu corect. Inteligenţa speculaţiei nu înseamnă adevăr.”

Despre apelul la memorie, dar şi despre libertatea pe care le-a oferit-o personajelor din Amintiri din epoca lui Bibi”, Andrei Cornea: Chestiunea memoriei, care este o temă aici, în romanul meu, trebuie privită cu un dram de relativism. Este adevărat că există amnezia multora care îşi amintesc numai fleacuri şi lucruri mai degrabă amuzante şi mici necazuri din epoca dictaturii, aşa cum fac şi astăzi atâţia care spun că nu era chiar aşa de rău pe vremea lui Ceauşescu. Nu vreau să condamn, cel puţin în roman, îi las să trăiască şi ei. Amnezicii sau relativii amnezici au sentimentul că Winston Smith, personajul meu împrumutat de la Orwell, exagerează, că este un radical. Poate că au şi ei puţină dreptate. Nu vreau să fiu sigur, acesta este privilegiul romanului faţă de eseu. Nu trebuie să decizi, ci să-ţi laşi personajele să reprezinte puncte de vedere diferite. Nu eşti obligat ca, tot timpul, să fii coerent cu tine.”

Până la urmă, acesta este destinul cuvântului: să treacă în faptă. Cât de mare este responsabilitatea autorului cuvântului pentru faptele viitorimii? Nu ştiu să spun exact. Şi, pentru că nu ştiu, practic această mică laşitate – ficţiunea, lăsând lucrurile să se dezvolte aproape de la sine. Mai departe, n-am o soluţie”, notează Andrei Cornea.