Cicloturism şi agroturism pe Valea Hârtibaciului

În centrul ţării, în triunghiul Sibiu-Făgăraş-Sighişoara, se întinde Valea Hârtibaciului sau Colinele Transilvaniei, a doua cea mai mare arie protejată din România.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 16.03.2016, 13:10

În centrul ţării, în triunghiul Sibiu-Făgăraş-Sighişoara, se întinde
Valea Hârtibaciului sau Colinele Transilvaniei, a doua cea mai mare arie
protejată din România. Regiune de păşuni, fâneţe şi păduri de foioase,
recunoscută pentru biodiversitate, pentru practici agricole tradiţionale şi meşteşuguri
tradiţionale, brunch-uri lunare ce pun în valoare patrimoniul construit şi
pentru peisajul cultural neschimbat din perioada medievală, Valea Hârtibaciului
vă aşteaptă să o descoperiţi primăvara.

Dincolo de impozantele biserici fortificate, aici puteţi vizita şi
biserici din piatră, construite la începutul secolului XIX, a căror pictură
poartă semnătura familiei de zugravi Grecu, renumită în întreaga zonă pentru
modul personal, moralizator de a interpreta scenele biblice şi societatea şi de
a le reda în icoane.

De la Ben Mehedin, reprezentant
al Fundaţiei Adept, care realizează proiecte de protejare a zonei, am aflat de
ce trebuie vizitată zona şi de ce este recomandată în special familiilor cu
copii Colinele Transilvaniei reprezintă un loc curat, frumos,
în care vizitatorii pot să vină şi să petreacă un timp de poveste. Sighişoara,
Târnava Mare, satele săseşti sunt bogăţii ale României. Să vezi ce înseamnă
Cinchişor, să vezi ce înseamnă Sighişoara nu poate fi uitat. Orice copil ar fi
încântat să meargă în Colinele Transilvaniei. Pentru un copil, aici ar putea fi
experienţa vieţii lui, să vină în Colinele Transilvaniei, unde poate să vadă
natura la ea acasă: se poate vedea un scrânciob roşiatic care-şi face
vânătoarea, prinde insecte, câteodată chiar şi şopârle, şi le înfige în spinii
de păducel, copăcelul în care îşi face cuibul, ca să le aibă pentru masă. Aici
ţăranii au creat un spaţiu bun şi pentru ei şi pentru sălbăticiunile naturii.

Asociaţia
Mioritics şi WWF (World Wide Fund for Nature) – România au inaugurat, anul
trecut trecute, o reţea de trasee de biciclete şi de drumeţie care străbat
situl Natura 2000 Podişul Hârtibaciului – Târnava Mare din Transilvania şi care
totalizează 229 de kilometri. Traseele parcurg 26 de sate cu biserici
fortificate şi cetatea medievală Sighişoara, leagă patru monumente UNESCO, de
la Sighişoara, Viscri, Saschiz şi Breite şi traversează arii naturale protejate
de importanţă europeană şi naţională. Există aici un număr de 32 de trasee -
cel mai lung fiind de 29,2 kilometri (Viscri – Dealul Ciorilor) şi cel mai
scurt, de 1,6 kilometri (Sighişoara – Platoul cu stejari seculari Breite) -
precum şi 70 de panouri informative amplasate în localităţi traversate de
trasee şi în punctele importante de pe trasee. Datorită reliefului foarte
accesibil (cel mai înalt vârf este de 701 metri – Dealul Birom) şi a
diversităţii opţiunilor, acestea pot fi parcurse de turiştii de toate vârstele,
inclusiv de copii, fără echipament complex şi fără o pregătire sportivă
specială, dar există şi circuite dedicate celor care îşi doresc mai mult şi au
o condiţie fizică mai bună.

Ben Mehedin, reprezentant
al Fundaţiei Adept, ne-a încurajat să venim aici şi pentru traiul patriarhal şi
oferta gastronomică variată: Sunt meşteşuguri pe care puteţi
să le experimentaţi cu copiii în Transilvania, puteţi să-i duceţi pe copii să
învârtă roata olarului, să facă un obiect cu mânuţele proprii. Este o
experienţă unică pentru vizitator să participe la un proces de producţie în gospodărie. Puteţi să vedeţi femei care încă mai ştiu să ţeasă, să
îşi îmbrace familia şi casa. E bine să veniţi în Transilvania pentru că este o
gastronomie unică, rezultată din combinarea gastronomiei ungureşti cu
gastronomia săsească, a gastronomiei româneşti şi ţigăneşti şi evreieşti.
Găseşti tot soiul de bucate.