Braşov

Braşovul împlineşte în acest an 781 de ani de la prima atestare documentară, iar în această perioadă se desfăşoară evenimentul Zilele Braşovului

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniel Onea, 07.05.2016, 10:19

Braşovul
împlineşte în acest an 781 de ani de la prima atestare documentară, iar în
această perioadă se desfăşoară evenimentul Zilele Braşovului. Ca în fiecare
an, şi la ediţia a XIII-a, sărbătoarea oraşului le va oferi participanţilor
evenimente pentru toate gusturile şi vârstele: concerte de muzică pop-rock,
hituri contemporane, muzică populară. Nu
vor lipsi nici târgurile de meşteri populari, de flori şi slow food, iar
iubiorii de film vor putea urmări două producţii reprezentative pentru această
artă: Vacanţă la Roma şi Marele Gatsby, într-un mediu neconvenţional, pe
zidurile Cetăţii. Iar unul dintre cele mai importante şi aşteptate evenimente
este coborârea Junilor în cetate. Un adevărat spectacol, prin care turiştii pot
vedea şapte cete de călăreţi îmbărcaţi
în costume populare.

O
săptămâna petrecută în Braşov poate fi pe gustul oricărui turist, indiferent de
preferinţe. Aici puteţi face turism cultural, shopping, puteţi avea o vacanţă
activă practicând sporturile montane, indiferent de anotimp sau, pur şi simplu,
vă puteţi bucura de spectacole în aer
liber. Şi, dacă ajungeţi la Braşov, ar fi păcat să nu vizitaţi Muzeul
civilizaţiei urbane din incinta vechii cetăţi a Braşovului, într-o clădire
atestată din sec. XIII – XIV. Muzeul este dispus pe trei etaje. Veţi vedea aici
reconstituite ateliere de fotografiat, de modă, de brodat, dar şi camere
reprezentative pentru viaţa lumii burgeze de mijloc de secol XIX. Însă monumentul laic cel mai reprezentativ
din Braşov este Casa Sfatului, o clădire care adună câteva secole de istorie.
Este atestată din luna decembrie a anului 1420. Iar în jurul acesteia veţi
vedea şi alte clădiri reprezentative, despre care aflăm de la Stelian Coşuleţ,
de la Muzeul Judeţean de Istorie din Braşov.

Nu departe de Casa Sfatului, există cea mai
veche clădire a Braşovului, Biserica Sf. Bartolomeu, care datează din anii
1160-1690. Există încă dispute între istorici şi istoricii de artă cu privire
la data exactă. Tot aici, Biserica Neagră. Aceasta este o biserică-hală,
reprezentativă pentru arhitectura gotică din S-E Transilvaniei. Ea rămâne şi
azi cel mai mare monument religios din România. Axa longitudinală a bisericii
are circa 92 de metri. Tot atât ar fi trebuit să prevadă şi turnurile
bisericii. Folosesc pluralul, fiindcă proiectul prevedea două turnuri. Din
raţiuni economice s-a construit doar unul, iar acela mai scurt puţin, fiindcă
în timpul construcţiei au avut loc câteva cutremure. Biserica rămâne locul în
care se păstrează importante colecţii de artă. Aş aminti mostrele de pictură
prereformiste, cum ar fi portretul Madonei cu pruncul, de la sfârşitul domniei
lui Matei Corvin, din 1480-1490.

Stephan Markus
Schlandt este organist la Biserica Neagră din Braşov. Aici se organizează
festivaluri şi concerte de muzică la orga mecanică Buchholtz. Este cea mai mare
din România, iar cele 3.993 de tuburi,
care ating 76 de registre, îi răsfaţă pe iubitorii muzicii clasice.

Iniţial, Biserica Neagră se numea şi Sfânta Maria şi a fost o biserică
catolică. Johannes Honterus, umanistul sas, a schimbat apoi confesiunea
saşilor. Acesta a schimbat modelul de învăţământ, a realizat o hartă a
Transilvaniei, a adus o tipografie la Braşov de unde au ieşit cărţi teologice
în limbile română, germană şi latină. Prima perioadă de înflorire a fost în
secolul al XVI-lea. Prin meşteşugurile care s-au practicat aici şi relaţiile cu
Imperiul Otoman oraşul s-au dezvoltat. Astfel, s-a ajuns să avem aici cea mai
mare colecţie de covoare otomane din afara Turciei. A urmat incendiul oraşului
din 1689. Oraşul vechi a ars. Casele din prezent sunt ridicate sau resturate
după acest an. În multe cazuri, nu mai există decât părţi din fundamente.
Biserica Neagră şi-a primit denumirea după incendiu, deoarece zidurile i-au
fost înegrite după incendiu. Au urmat 100 de ani de renovări. Prima oară s-au
refăcut bolta, apoi tribunele, acoperişul şi s-a ajuns mai târziu şi la
elementele de decor din interior – stranele, orga.

Braşovul este unul dintre cele mai vizitate oraşe
din România. Prin urmare, hotelurile şi pensiunile nu lipsesc şi sunt mereu
pregătite de oaspeţi.