Drumul vinului la Jidvei

Fiind unul dintre cei mai buni ani pentru producţia viticolă, după specialiştii din domeniu, din punctul de vedere al caracterului de soi, date fiind condiţiile de climă deosebite, vă invităm pe drumul vinului de la Jidvei.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 26.12.2018, 13:03

Fiind unul dintre cei mai buni
ani pentru producţia viticolă, după specialiştii din domeniu, din punctul de
vedere al caracterului de soi, date fiind condiţiile de climă deosebite, vă
invităm pe drumul vinului de la Jidvei.

Aflat pe drumul dintre plăcere
şi păcat, vinul este unul dintre puţinele produse care au dăinuit de-a lungul
istoriei, păstrându-şi importanţa şi renumele. Podgoriile din judeţul Alba sunt
reprezentative pentru ţara noastră. Aici tradiţia s-a păstrat, oamenii locului
acordând importanţa cuvenită meseriei pe care ştiu să o practice cât mai bine:
cultivarea viţei-de-vie. Această renumită zonă viticolă deţine cea mai mare
suprafaţă dintre podgoriile Podişului Transilvaniei. Aria sa corespunde aproape
în întregime Podişului Târnavelor, străbătut de râurile Târnava Mare şi Târnava
Mică. Numai podgoria Jidvei dispune de peste 2.000 de hectare cultivate cu
soiuri alese. Oricine ajunge în această zona poate vizită pivniţele în care se
păstrează, de câteva sute de ani, producţia de vinuri.

Itinerarul drumului vinului se
întinde între Gârbova şi Cetatea de Baltă, de la un capăt la celalalt al
judeţului, localităţi care delimitează Ţara vinului din Alba. Traseul are
circa 200 de km şi străbate patru municipii – Sebeş, Alba Iulia, Aiud şi Blaj,
traversând mai mult comune, fiecare remarcabile prin cultură şi tradiţiile
sale. Traseul începe de la poalele munţilor Apuseni şi parcurge o zona de o
frumuseţe rară. Fiecare localitate se evidenţiază cu specificul ei, iar pe
lângă tradiţiile legate de producerea vinului, turiştii pot admira şi obiective
istorice, naturale şi de cult.

Comuna Jidvei este situată în
partea nord-estică a judeţului Alba, pe râul Tarnava Mică, la o distanţă de 62 km
de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului şi la 24 km de Blaj – oraşul cel
mai apropiat.

Nelu Mărginean, director tehnic
al unei companii de profil, ne poartă printr-una dintre crame, spunându-ne
poveşti…de pahar: Ne aflăm la crama Tăuni, cea mai nouă cramă
a companiei noastre. A fost construită în 2013 şi dată în folosinţă în 2014. Am
construit-o la o altitudine de 500 de metri, aşezată între viile de pe zona Tăuni-Făget,
ca să deservească o suprafaţă de 700 de hectare cu viţă-de-vie. Fiind plantaţii
noi în zonă, soiurile sunt aromate şi semi-aromate, mai puţin Feteasca Regală.
Avem Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Gewurtztraminer, Pinot Noir, pe varietatea
roşii, Riesling de Rhin, Riesling Italian şi Petit Manseng, un soi care în
scurt timp va ieşi pe piaţa românească. Un soi cultivat în zona centrală a
Franţei, în Lasconia, un soi care pentru noi are un caracter deosebit: la un
nivel ridicat de zaharuri, cules târziu, are aciditate naturală foarte
ridicată.

Dincolo de degustarea direct de
la cisternă, crama oferă în zilele însorite bucuria îmbinării luminii celeste
cu cea din pahar, fiind situată pe culmea dealului. Coborând mai apoi în vie,
vizitatorul poate descoperi şi degusta şi în sezonul rece struguri aromaţi.
Iarna, doar cei păstraţi pentru producţia vinului de gheaţă.

Revine cu detalii Nelu Mărginean: Ne aflăm într-o parcelă de Traminer roz, o parcelă pe care anul acesta
am păstrat-o pentru a obţine struguri pentru producerea vinului de gheaţă,
soiul Ice Wine. Noi în fiecare an păstrăm 3 hectare de Traminer roz pentru
asta. Îl preferăm pentru pieliţa mai groasă care face să se deshidrateze mai
încet. Avem răbdare, în fiecare an, aşteptăm îngheţul, aşteptăm să avem o
săptămână în care temperaturile să fie negative, atât ziua, cât şi noaptea, după care tot
într-o zi cu îngheţ, recoltăm strugurii pentru a obţine Ice Wine, un vin de
desert, un vin licoros, cu aromă şi miros puternic de trandafir, cu un conţinut
de alcool un pic mai ridicat, peste 13 grade.

Odată
ajunşi aici puteţi să vă bucuraţi de gustul strugurelui aproape stafidit, a
cărui dulceaţă cu greu poate fi exprimată în cuvinte!