Via Transilvanica
Astăzi vă invităm să porniţi pe un drum...mai lung. Un drum ce poate fi străbătut de o persoană cu o condiţie fizică medie în etape de aproximativ 25 de kilometri pe zi.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 19.06.2021, 12:29
Astăzi vă invităm să porniţi pe un
drum…mai lung. Un drum ce poate fi străbătut de o persoană cu o condiţie fizică
medie în etape de aproximativ 25 de kilometri pe zi. Un drum încă în lucru, dar
pe care deja oamenii pornesc cu din ce în ce mai mult drag: Via Transilvanica,
ideea lui Alin Ușeriu, fratele ultramaratonistului Tibi Ușeriu. În 2017, cei
doi fraţi au pus prima cărămidă, în curtea mănăstirii Putna, pentru noroc bun.
Până azi, proiectul Asociației Tășuleasa Social, al cărei preşedinte este Alin
Uşeriu, a ajuns la o lungime de 398km. Când va fi gata, în 2022, conform
planului, traseul va avea 950 km și se va întinde până la Drobeta-Turnu
Severin.
Ion Costin Corboianu, ghid de turism, a
fost recent pe Via Transilvanica şi ne-a povestit: În anul 2018, la
100 de ani de la Unire s-a inaugurat acest proiect, Via Transilvanica, ce face
legătura între sudul şi nordul României, trecând prin cinci mari zone. Am dorit
să facem o excursie şi să începem efectiv de unde s-a născut ideea, de unde a
început acest proiect foarte interesant, care deocamdată nu e cunoscut foarte
bine la nivel naţional.Este vorba despre un drum care deocamdată se
poate face doar pe jos, sunt unele porţiuni unde sunt amenajate şi piste de
bicicletă. Ideea este ca acest drum să fie amenajat pe câţi mai mulţi kilometri
cu piste de bicicletă. Structurile de cazare vor fi în mediu rural, foarte
aproape de locul pe unde trece această Via Transilvanica. Ajungând chiar la
campus, la Tășuleasa Social, de unde a plecat proiectul, am vazut că sunt
porţiuni foarte solicitate. Peste aşteptări, mă refer la zona Bucovinei,
judeţul Suceava spre judeţul Bistriţa-Năsăud, de aici spre judeţul Mureş şi din
Mureş spre Braşov şi Sibiu sunt porţiunile cele mai solicitate.
L-am întrebat pe Ion Costin Corboianu prin
ce impresionează acest drum: : Prin natură, prin simplitate, prin faptul
că este un proiect al unor tineri, pe modelul El Camino spaniol, toate
fondurile sunt private, nu e niciun leu din partea statului şi după cum am
văzut eu parcurcând aceste porţiuni nu numai în zona Braşovului, dar şi în zona
Bistriţa-Năsăud şi a judeţului Mureş, va fi de mare viitor. Deja turiştii
străini ştiu mult mai multe despre acest proiect. Ce mi s-a părut iar foarte,
foarte interesant este faptul că oricine poate să cumpere o bornă, să o
personalizeze şi acea bornă va dăinui – cum spuneau organizatorii – cel puţin
1000 de ani, pe această Via Transilvanica. Şi iar mi s-a părut foarte
interesant un aspect, acea responsabilitate cetăţenească, prin care poţi
efectiv, ca persoană, dacă te interesează şi iubeşti natura, să ai grijă de o
porţiune din această Via Transilvanica, 5, 7, 2 sau 3 kilometri, pe care să o
vezi în ce stadiu este, eventual să se facă şi curăţenie, un proiect social
foarte interesant.
Traseul este marcat de borne de andezit, plasate
la fiecare kilometru. Andezitul e o piatră naturală, a doua cea mai solidă din
România, iar bornele utilizate până acum au fost sculptate de un grup de sculptori de la
Facultatea de Arte din Iași. Ei vin aici în tabere și, până acum, au sculptat
în jur de 600 de borne. Nu-s două borne sculptate la fel, fiecare bornă având sculptura
ei şi fiind sculptată cu specificul zonei în care e amplasată, din dorinţa de a
păstra și acest aspect tradiţional.
Şi pentru ca traseul prin pădure să nu fie
plictisitor, intenţia este ca el să treacă prin zonele foarte vizitate din
fiecare județ, dar şi să încerce reînvierea satelor de pe parcurs, unele
aproape pustii, legând cultura, tradițiile și tot ce se întâmplă în țara
noastră.
