Şinca Veche
Clubul Presei de Turism - FIJET România şi-a propus să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit.
Ana-Maria Cononovici, 04.03.2023, 13:58
Clubul Presei de Turism – FIJET România şi-a propus să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit. A apărut astfel un Top 10 destinaţii turistice, dintre care pe poziţia a opta se găseşte Şinca Veche, destinaţia în care vă propunem să poposim astăzi.
Am descoperit Şinca Veche acum câţiva ani, într-o călătorie aproape iniţiatică. Turistul ajuns aici, în satul de reședință al comunei Șinca, din județul Brașov, (Transilvania) îşi poate pune şi o dorinţă, pentru că la vizitarea Templului ursitelor, cum sunt numite bisericile rupestre de la Şinca Veche, legenda spune că se împlinesc dorinţele celor ce vin cu sufletul curat. Mergem, aşadar, la 45 de km de oraşul Brașov și 22 Km de Făgăraș, la numai 3 km de satul Șinca Veche, unde se află Așezământul Șinca Veche. Se presupune că Şinca Veche are o vechime de aproximativ 7.000 de ani şi există teorii potrivit cărora lăcaşul de aici a fost ridicat de aceeaşi civilizaţie care a întemeiat Templul Alb din Insula Şerpilor, Atlanţii, locuitori ai Atlantidei mitice. Controversele legate de acest lăcaş de cult vin atât din imposibilitatea datării şi stabilirii originilor sale, a autorilor însemnelor de pe pereţi, cât şi din structura arhitectonică nespecifică. Biserica săpată aici în piatră are două altare, ceea ce îi face pe mulţi să îi pună sub semnul întrebării originea.
Povestea oficială însă este spusă aici de o măicuţă ortodoxă. Aici s-au aflat călugări, care au săpat în această rocă nisipoasă o mănăstire, cu două biserici. Intrarea se face printr-un pronaos, lung de 13 metri. Vizitatorul poate observa biserica săpată în dreapta, iar în stânga, lăcaşul unde îşi preparau masa şi unde locuiau. Din pronaos, se văd naosul şi altarul, în spate, unde o bucată de piatră rămasă până astăzi este o bucată din masa sfântă a altarului. Se vede catapeteasma în formă de D, sus, iar în stânga se vede proscomidiarul, acel lăcaş care se află în orice mănăstire, biserică, fie ortodoxă, fie catolică, în stânga altarului, unde se pregăteşte proscomidia, acea bucată de pâine care se împarte. Zona care atrage privirea în mod deosebit este spirala prin tavan, ce apare ca un vortex, unde povestea oficială identifică locul în care era o clopotniţă, de unse s-a săpat o scară circulară la intrarea generalului Bukow, General al Mariei Tereza, cunoscut pentru prigonirea ortodocşilor, în această zonă. Alte teorii susţin că, în timp, pereţii s-au surpat şi au fost unite cele două biserici, care au existat atunci când comunitatea de monahi şi-a mărit numărul.
Dacă poveştile se suprapun şi sunt uşor controversate, sigur este că, pe actualul teritoriu al comunei Şinca, s-a descoperit existenţa unui centru populat, de pe vremea stăpânirii romane, din perioada Împăratului Tiberius,14-37 e.n.. Pe aici trecea Drumul Roman care lega Râşnovul (cetatea antică Cumidava) de Dacia Superioară.
Pe lista monumentelor istorice, mănăstirea de la Şinca Veche este datată în secolul al XVIII-lea, respectiv în anul 1742, timp în care bisericile ortodoxe erau interzise în zonă. Oricare ar fi adevărul, istoricii spun că templul este unic în lume, iar frumuseţea lui este aparte, precum şi liniştea ce se coboară asupra vizitatorilor lui.
Premierea destinaţiilor turistice din Top 10 a avut loc în cadrul Târgul de Turism al României de la Romexpo (23-26 februarie 2023), într-o gală-eveniment FIJET România. Vă invităm să cunoașteți toate destinaţiile premiate pe site și pe pagina de Facebook FIJET Romania – Clubul Presei de Turism şi ascultând RRI.
