La marginea satului Nuşfalău, în judeţul Sălaj, zidurile Castelului Bánffy păstrează încă ecoul unei epoci în care reşedinţele nobiliare din Transilvania erau adevărate lumi în miniatură.
Ajungem azi în Transilvania, în județul Mureș, zona cu cele mai multe conace și castele din România. Explorăm opțiunile principale de petrecere a timpului liber, de la obiectivele naturale, precum Munții Călimani și Lacul Ursu din stațiunea Sovata, până la turismul rural din satele izolate. Regiunea a fost puternic influențată istoric de conviețuirea comunităților de români, maghiari, sași, armeni și evrei, vizibilă astăzi în arhitectură și gastronomie.
Situat în partea central-nordică a României, județul Bistrița-Năsăud reprezintă o veritabilă poartă către atracțiile Transilvaniei.
O nouă ediție a celui mai mare festival dedicat culturii și tradițiilor săsești din Transilvania, Săptămâna Haferland, va avea loc în perioada 6-9 august 2026.
Ne continuăm explorările transilvănene şi descoperim o oază de turism rural și relaxare: Satul Cund (comuna Bahnea, județul Mureș).
Castelul Bethlen Criş este cel mai frumos edificiu de tip renascentist din Transilvania, o bijuterie arhitecturală puţin cunoscută.
Situată în centrul României, în extremitatea sudică a judeţului Braşov, la limita cu judeţele Argeş şi Dâmboviţa, Fundata este comuna permanent locuită aflată la cea mai mare altitudine din România, de circa 1300 de metri.
Valea Hârtibaciului este o zonă extrem de pitorească care, chiar dacă nu este la fel de renumită ca alte destinaţii din România, este pregătită să cucerească încă de la prima întâlnire. Cunoscută și sub denumirea de Valea Verde, Valea Hârtibaciului încântă cu frumuseţea peisajelor naturale sălbatice și splendoarea bisericilor fortificate săsești de aici.
Situat în partea central-nordică a României, județul Bistrița-Năsăud reprezintă o veritabilă poartă către atracțiile Transilvaniei.
Începutul de an este un moment perfect pentru a privi în urmă și a rememora cele mai frumoase călătorii pe care le-am făcut împreună. Anul 2025 a fost unul bogat în descoperiri. Am străbătut România de la un capăt la altul, explorând destinații consacrate, dar și colțuri mai puțin cunoscute, vorbind despre proiecte inovatoare, dar și despre meșteșuguri și tradiții.
Mărginimea Sibiului este cunoscută din anii 70 ai secolului trecut ca o destinaţie în care turiştii puteau dormi la localnici, bucurându-se în acelaşi timp de o gastronomie tradiţională.
Deţinător a numeroase premii naţionale şi internaţionale, participant la expoziţii de anvergură atât în ţară natală, cât şi în străinătate, distins cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer (la categoria Arte vizuale), artistul Peter Jacobi, care a realizat, de exemplu, Memorialului Holocaustului din București, a împlinit recent 9 decenii.
Mii de oameni sunt prezenţi la Serbările naţionale de la Ţebea, dedicate memoriei lui Avram Iancu, unul dintre cei mai importanţi eroi ai Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, de la a cărui moarte se împlinesc 153 de ani.
Într-o comună din judeţul Sibiu, la Hoghilag, o floare oferă o ocazie minunată de sărbătoare. Tuberoza de Hoghilag îşi aşteaptă şi certificarea europeană, respectiv acordarea Indicației Geografice Protejate, dar şi vizitatorii la Festivalul anual al tuberozelor.
Situată la circa 60 de km faţă de Braşov (important oraş din centrul României), Covasna este numită, deloc întâmplător, “staţiunea celor o mie de izvoare de apă minerală”.
