Bastionul Roșu din Ilia

Ajungem azi în județul Hunedoara, în vestul României, și descoperim un monument istoric cu un trecut impresionat, în comuna Ilia: Bastionul Roșu sau casa memorială a lui Gabriel Bethlen

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniel Onea, 04.04.2023, 15:50

Ajungem azi în județul Hunedoara, în
vestul României, și descoperim un monument istoric cu un trecut impresionat, în
comuna Ilia: Bastionul Roșu sau casa memorială a lui Gabriel Bethlen, principe
al Transilvaniei între anii 1613-1629.Cetatea de la Ilia a fost menționată în
documente încă de acum șase secole. Era o perioadă în care Imperiul Otoman
încerca să se extindă, iar comuna Ilia devenise granița Transilvaniei, după cum
am aflat de la Varga Csaba, administratoral casei memoriale Gabriel Bethlen și
împuternicit al Fundației Sfântul Francisc.

Datări exacte
despre Bastionul Roșu din păcate nu există, doar estimăm că a fost construit la
mijlocul anilor 1550. De fapt,casa exista aici când Bethlen Farkas, tatăl lui
Gabriel Bethlen, a primit cadou de la Ștefan Báthory proprietățile Iliei. În
1576, familia s-a mutat aici până la construirea propriei case, terminând
construcția fortificației de la Ilia. Bethlen Farkas a locuit în această
clădire. În acest timp, și-a lăsat amprenta asupra casei. Astfel, el a cuprins
clădirea într-o fortificație, ea având să devină un bastion al fortificației. În
afară de această clădire, existau încă trei bastioane, dar acesta era singurul
în care se putea locui. Celelalte trei bastioane aveau doar rolul de a întări
fortificația. Știm cu exactitate că, de fapt, aici era granița dintre Imperiul
Otoman și Transilvania. Până la urmă, nu s-au purtat niciodată lupte aici, dar
cu siguranță, avea rolul de a opri extinderea Imperiului Otoman către
Transilvania. Imperiul Otoman, după războiul de la Mohács, din 1526, a ocupat o
mare parte din Ungaria, s-a extins către Transilvania, a ocupat Timișoara, Cetatea
Lipovei, iar, apoi, s-a decis ca aici, la Ilia, să se construiască granița
Transilvaniei.

Pe unul dintre
zidurile clădirii se poate vedea o inscripție cu numele lui Gabriel Bethlen: În
1627, fratele lui Gabriel Bethlen, Ștefan Bethlen, care știm că a fost și
guvernator, a inscripționat casa marelui principe. Din păcate acea piatră, acel
blazon, nu mai există în timpurile noastre. Tocmai de aceea elevii școlii de la
Aiud au reinscripționat casa marelui principe printr-un blazon care se poate
vedea și acum. Este foarte frumos scris că în această casă s-a născut marele
principe al Transilvaniei, în 1580. Clădirea este sprijinită îndeosebi de
oameni care doresc să contribuie la păstrarea acestor valori. Astfel, am primit
și stema principelui. De fapt, această stemă are o legendă.Se spune că bunicul
lui Gabriel Bethlen era așa de bun arcaș, încât a reușit cu ocazia unei vânători
să ochească două rațe sălbatice, iar familia a primit de la principe, drept
cadou,o stemă.

La Bastionul Roșu
sau casa memorială a lui Gabriel Bethlen, veți putea vedea documente, planșe,
cărți și hărți care descriu și arată o parte dintr-o perioadă de aur a
Transilvaniei. De asemenea, în subsolul clădirii, se află o altă expoziție care
redă o parte din Ilia, de acumo sută de ani. Multe dintre clădirile de atunci
dăinuie și acum și sunt într-o stare foarte bună. Însă de unde provine
denumirea Bastionul Roșu? Varga Csaba, administratoral casei memoriale Gabriel Bethlenși
împuternicit al Fundației Sfântul Francisc.

Numele de Bastionul Roșu
provine din timpurile vechi, din 1576, când Farkas Bethlen locuia în această
clădire. A pictat-o atât pe dinăuntru cât și pe afară. În vremurile acelea, când
circula lumea pe lângă granița de la Ilia vedea această clădire mare, frumos
pictată. A fost numită Bastionul Roșu. Nu se vedea ce este pe casă, tocmai de
aceea era roșiatică, iar acesta i-a rămas numele, până la urmă, de-a lungul
secolelor. Aceasta e denumirea și în lista monumentelor istorice.

Acesta este un material realizat cu sprijinul
Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României, prin
programul Diversitate și patrimoniu cultural prin prisma mass-media:
Diversitate și patrimoniu în județul Hunedoara.