Muzeul Buciumanilor din judeţul Alba

Astăzi vă invităm în comuna Bucium, satul Poieni, din judeţul Alba, pentru a descoperi un muzeu local, iniţiativa unui om pasionat de tradiţiile locului: Muzeul Buciumanilor.

Ana-Maria Cononovici, 22.07.2023, 10:08

Astăzi vă invităm în comuna Bucium, satul Poieni, din judeţul Alba, pentru a descoperi un muzeu local, iniţiativa unui om pasionat de tradiţiile locului: Muzeul Buciumanilor, fondatorul, proiectantul şi executantul fiind Nicolae Ţandrău, un pensionar, cum ni s-a prezentat, preşedinte al Asociaţiei Baia Domnilor, un om plin de poveşti cu tâlc.

Buciumanii, adică locuitorii din Bucium, au fost mineri din moşi-strămoşi, ceea ce le-a oferit un statut ceva mai bun decât celor care trăiau doar din agricultura saracă de munte. După naţionalizare, mineritul privat a fost interzis de noile autorităţi comuniste, oamenilor le-a fost confiscat aurul şi minereul rămas, iar o vreme aceştia au rămas fără locuri de muncă. Mineritul a fost reluat prin companii de stat şi a fost oprit la câţiva ani după Revoluţia din 1989, de această dată din motive legate de protejarea mediului.

Din dorinţa de a păstra vie tradiţia locului, a fost creat Muzeul Buciumanilor, despre care Nicolae Ţandrău ne-a istorisit Acest muzeu este o prezentare pentru cei de acum a activităţii şi metodelor de trai ale buciumanilor. Începând de pe vremea romanilor şi până acum, totul s-a bazat pe producţia de aur şi valorificarea lui. Muzeul are câteva obiective mai deosebite. În primul rând, când intraţi în piaţă, în faţa muzeului şi a clădirii bisericii, vedeţi o suliţă, aşa îi spune localnicul, deci un brad de o înălţime cam de 30 de metri, dar nu cu grosime mare, unul dintre cei mai frumoşi brazi pe care îi poate vedea cineva. Acolo, în piaţă, în jurul lui, pe vremuri, era aşa-zisul târg, cu mese unde se desfăşura un comerţ cu produse alimentare. Peste râu de acest târg, eu am ales locul unde să construim un magazin al satului. La baza acestor obiective se află toate construcţiile pe care le făceau minerii, începând de la galerii pentru scoaterea minereului din subteran, la ştanguri, care reprezintă metoda de prelucrare a minereului, în faza a doua, prima fiind mojarul şi omul care zdrobea minereul. Toate astea au o istorie în galeriile respective începând de la Baia Domnilor, Sfânta Ana, Rondu şamd sunt cele pe care le foloseau şi le-au construit minerii buciumani, pe vremea lor.

Interlocutorul nostru a adăugat Pe lângă asta, există partea etnografică. În apropiere am construit un şopron mare, de vreo 150 de metri pătraţi, în care sunt expuse toate lucrurile şi sculele cu care ei lucrau la mine şi în jurul minei. Căruţa cu jugul în care erau puşi boii, cu care transportau minereul de la galerie la ştanguri. Sau ce foloseau în gospodărie, plugul, grapa, coasa, tot ce există ca utilitate în zonă, de pe vremea când noi nu eram.

Fostul drum al aurului a şi fost recent marcat de la Zlatna la Abrud, de reprezentanţii mai multor asociaţii de profil, care au venit în vizită în zonă.