De la chirie la locuinţe personale
Chiriile în România au crescut cu 22% în noiembrie 2023 faţă de noiembrie 2022.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Eugen Cojocariu, 28.12.2023, 14:01
Chiriile în România au crescut cu 22% în noiembrie 2023 faţă de noiembrie 2022, în timp ce prețurile solicitate de la o lună la alta (noiembrie 2023 vs. octombrie 2023) au crescut, în medie, cu 6%, potrivit unui important operator imobiliar. Sectorul 1 din București este singura zonă din țară mai scumpă decât Cluj-Napoca în ceea ce privește închirierea de apartamente. Nu doar creșterea cererii pentru proprietăți premium într-o locație centrală, ci și accesul rapid la facilități urbane și creșterea atractivității comerciale au contribuit la această creștere a cererii, influențând în mod direct și dinamica prețurilor.
Pe de altă parte, românii care au dorit să cumpere un apartament care se încadrează în plafonul de 600.000 lei cu TVA redusă, de 5%, au putut face acest lucru până la 31 decembrie 2023. De la 1 ianuarie 2024 se aplică noua cotă de TVA de 9% pentru apartamentele care costă sub 600.000 lei și au cel mult 120 de metri pătraţi utili, majorare care se va regăsi și în prețul final al locuințelor. Restul locuințelor vor avea aceeași TVA de 19%, ca și în 2023.
Pe de altă parte, România era ţara cu cel mai mare procent de proprietari de locuinţe din Uniunea Europeană în 2022, conform Oficiului European de Statistică (Eurostat). În 2022, 69% din populaţia UE trăia într-o locuinţă proprietate personală, iar 31% în locuinţe închiriate. În practic toate statele, cu excepţia Germaniei, procentul celor care deţin locuinţa în care trăiesc e mai mare decât al chiriaşilor. Cel mai ridicat procent de proprietari de locuinţe s-a înregistrat în România (94,8% din populaţie), Slovacia (93%), Croaţia (91%) şi Ungaria (90%). Cel mai mare procent de chiriaşi a fost în Germania (53%), Austria (49%) şi Danemarca (40%). În România, procentul era de 5,2%.
Mărimea spaţiului de locuit poate fi măsurată ca numărul mediu de camere per persoană, media în 2022 în UE fiind de 1,6 camere. Cel mai mare număr se înregistra în Malta (2,3 camere per persoană), Luxemburg (2,2 camere), Belgia, Irlanda şi Olanda (toate cu 2,1 camere), la polul opus fiind Polonia, România şi Slovacia (toate cu 1,1 camere), Letonia şi Croaţia (ambele cu 1,2 camere).
Condiţiile de locuit se măsoară în mai multe moduri. Unul este dacă oamenii locuiesc în locuinţe aglomerate. În 2022, în UE 16,8% din populaţie locuia în astfel de locuinţe, faţă de 19,1% în 2010. Cea mai mare rată de aglomerare se înregistra în Letonia (aproape 42), România (40,5%) şi Bulgaria (peste 36%), iar cea mai scăzută în Cipru (2,2%), Malta (2,8%) şi Olanda (2,9%). Opusul unei locuinţe aglomerate este cea sub-ocupată, prea mare pentru nevoile celor care locuiesc în ea.
În 2022, în UE, o treime din populaţie trăia într-o locuinţă sub-ocupată, procent stabil din 2010. Cel mai ridicat procent de locuinţe sub-ocupate era în Malta (peste 72%), Cipru (aproape 71%) şi Irlanda (pesze 67%), iar cel mai scăzut în România (7,3%), Letonia (9,4%) şi Grecia (11,3%).
