Comisia Europeană: Raportul de țară pentru România
CE: În cazul României, au fost realizate progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 26.02.2020, 18:27
Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă, apreciază Comisia Europeană (CE) în raportul de ţară referitor la România, publicat miercuri, informează Agerpres.
Populaţia continuă să scadă deoarece sporul natural în România este negativ, iar migraţia este vizibilă. În 2018, românii au fost cel mai mare grup de cetăţeni din UE de vârstă activă (20-64 ani) care locuiau în alte state membre (2,52 milioane). Emigraţia românilor de vârstă activă a crescut cu 7% faţă de 2017, ceea ce necesită eforturi continue pentru a recalifica şi îmbunătăţi calificarea forţei de muncă rămase în ţară, subliniază Executivul comunitar.
Evoluţiile pozitive de pe piaţa forţei de muncă din România continuă, sprijinite fiind de creşterea economică susţinută, dar persistă deficitul de angajaţi. Totuşi, diferenţele pe piaţa forţei de muncă rămân între regiuni şi grupurile de populaţie.
Pe fondul creşterii economice susţinute, condiţiile de pe piaţa forţei de muncă se înăspresc, fiind deficit de angajaţi şi de persoane calificate. În trimestrul trei din 2019, ponderea persoanelor inactive din totalul populaţiei se ridica la 31,6%. Un nivel ridicat persistent de inactivitate se înregistrează în rândul femeilor, tinerilor cu vârsta între 15-24 de ani (71,17%), persoanelor cu vârsta între 55-64 de ani (50,8%) şi femeilor cu vârsta între 15-64 de ani (41,7%) în trimestrul trei din 2019.
Numărul tinerilor care nu urmează o formă de învăţământ, nu sunt angajaţi sau nu sunt în programe de formare profesională este unul din cel mai ridicat din UE. În contextul creşterii cererii pentru angajaţi şi a scăderii şomajului, lipsa de forţă de muncă persistă în unele sectoare, precum servicii, construcţii şi industrie. În 2018, cele mai multe locuri de muncă vacante erau raportate în industria prelucrătoare, în domeniul sănătăţii şi asistenţă socială, administraţie publică.
Oficialii de la Bruxelles subliniază că deficitul bugetar a crescut mai ales pe fondul tăierilor de taxe și a cheltuielilor mai mari cu salariile din sectorul de stat, care s-au majorat cu 75% între 2015-2018, și cu pensiile. Pensiile sunt programate să crească cu 40% din septembrie 2020, iar în 2021 se va face o recalculare a acestora, ceea ce pune o presiune foarte mare pe buget, mai ales că mulți economiști au subliniat că veniturile încasate de statul român riscă să fie mai mici decât cheltuielile.
Descarcă aici Raportul de ţară pentru România
Sursa AGERPRES
