Proiectul Meteron al Agenţiei Spaţiale Europene

Pe 18 noiembrie, astronautul Agenţiei Spaţiale Europene, italianul Luca Parmitano, a preluat controlul unui sistem robotic aflat în Olanda, chiar de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Monica Chiorpec, 09.12.2019, 10:48

Pe 18 noiembrie, astronautul Agenţiei Spaţiale Europene, italianul Luca
Parmitano, a preluat controlul unui sistem robotic aflat în Olanda, chiar de la
bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Într-o serie de experimente, denumite
generic Analog-1, Agenţia Spaţială Europeană va derula proiectul Meteron,
încercând să dezvolte tehnologii de ultimă generaţie în vederea controlului
sistemelor robotice aflate pe solul unei planete ţintă de pe orbita acesteia. Florin
Mingireanu, expert în cadrul Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), explică:

Acest proiect intenţionează şi are drept obiectiv final realizarea
posibilităţii controlului unui sistem robotic, al unui robot, de pe o staţie
spaţială aflată pe o orbită în jurul unei planete ţintă. În acest caz, evident,
este vorba despre Staţia Spaţială Internaţională, care orbitează Pământul, iar
robotul respectiv se află pe suprafaţa Terrei, el fiind controlat printr-o
reţea dedicată, de către astronautul Luca Parmitano, de la bordul Staţiei
Spaţiale Internaţionale.

Specialiştii Agenţiei Spaţiale Europene îşi propun ca, odată testat acest
nou sistem de explorare spaţială de la distanţă, proiectul Meteron să fie
extins şi pentru misiunile spaţiale cu echipaj. Cel mai probabil, o viitoare
misiune către planeta Marte va beneficia de un astfel de tip de explorare
prealabilă. Revine cu detalii Florin Mingireanu:

În viitor, un astfel
de sistem ar furniza o serie de avantaje în zona explorării spaţiale cu echipaj
uman. Pentru anumite ţinte astronomice mai dificile, cum ar fi o planetă nouă
sau un asteroid, înainte de a transporta echipajul uman pe suprafaţa acelui
corp ceresc, se doreşte explorarea acesteia cu ajutorul unui sistem robotic, de
la distanţă. Nu de pe sol, ci dintr-o staţie spaţială mamă aflată pe orbita
acelui corp ceresc ţintă.

Cu toate acestea, sistemul Meteron nu va face decât să sprijine explorarea
spaţială cu echipaj uman, nu să o înlocuiască, fiind un fel de antemergător
către noi orizonturi din Univers.

Într-adevăr, explorările de tip geologic
sunt o primă fază, o primă zonă pe care doresc să o exploreze cei de la Agenţia
Spaţială Europeană, dar sistemul are aplicaţii diverse. Explorările spaţiale cu
sonde, vehicule spaţiale fără echipaj uman au devenit un element important în
eliminarea unor riscuri potenţiale la adresa unui echipaj uman, într-o
explorare ulterioară. Aşadar, ele reprezintă un element complementar. Nu
înlocuiesc explorarea cu echipaj uman, dar ajută, pavează, simplifică anumite
operaţiuni pentru echipajul uman.

Folosind un internet spaţial special dezvoltat, semnalul de la Staţia Spaţială
Internaţională va parcurge până la 10 mii de kilometri o singură direcţie spre Pământ,
iar astronautul Luca Parmitano va putea totuşi să vadă şi chiar să simtă ce
face braţul robotic de pe suprafaţa Pământului, în ciuda unui decalaj de timp
considerabil. Două laptop-uri şi un joystick Sigma7 vor fi instrumentele prin
care sistemul Analog-1 va fi controlat de pe Staţia Spaţială Internaţională.
Toată această interfaţă a fost dezvoltată de către Agenţia Spaţială Europeană
în ultimul deceniu, iar proiectul Meteron reprezintă o premieră în acest sens.