Starea de urgență climatică
Schimbările climatice sunt pe agenda decidenților politici și activiștii de mediu încearcă să-i convingă să pună în aplicare politici de reducere a impactului asupra oamenilor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Steliu Lambru, 19.02.2020, 12:02
Schimbările
climatice din ultimii ani i-au pus pe gânduri pe activiștii de mediu care
încearcă să impună politici prietenoase cu acesta și să reducă emisiile de
carbon. În acest sens, organizațiile ecologiste încearcă să propună o
activitate economică umană car să nu dăuneze mediului înconjurător. Însă acest
lucru nu s-a dovedit suficient până acum și s-a trecut la nivelul următor, la
proclamarea stării de urgență climatică. Ea a trecut de stadiul de semnal de
alarmă și a ajuns o măsură care să forțeze reducerea ermisiilor de carbon la
zero.
Mai mult, starea de urgență climatică își propune să facă presiune asupra
guvernelor și factorilor decidenți pentru a conștientiza gravitatea situației
existente și să treacă la măsuri și politici mai hotărâte. Starea de urgență
climatică a fost declarată de muncipalități, de autorități regionale și
naționale din Uniunea Europeană și din afara ei. Legislativul european, la
rândul său, pe 28 noiembrie 2019 a făcut o declarație simbolică în care se
solidariza cu măsurile luate de autoritățile locale, regionale și naționale în
care schimbările climatice erau considerate un pericol la adresa sănătății
planetei.
Însă
au existat și contestatari pentru care formula stare de urgență nu este numai
prea puternică ci și inutilă. Europarlamentarul Partidului Național Liberal
Marian-Jean Marinescu, afiliat Partidului Popular European, a votat, împreună
cu colegii săi, împotriva stării de urgență climatică. L-am întrebat ce l-a
făcut să voteze așa și ce l-a nemulțumit:
Faptul că această cerere n-are niciun fel de relevanță. A decreta stare de
urgență din cauza schimbărilor climatice n-are niciun efect juridic, în munca
noastră. Absolut nimic. După vot, m-am dus și i-am întrebat pe cei care au
propus, și acuma ce facem? Și răspunsul a fost nu știm. Acesta a fost
motivul votului meu, că nu are niciun fel de efect. Și nu-mi place să votez
ceva populist doar de dragul de a mă lăuda după aceea că am decretat stare de urgență.
A venit Comisia cu propunerea de pact ecologic și o să lucrăm pe el. Vrem
studii de impact pentru toate cerințele de acolo și se vor face studii de
impact. Vrem să fie clar de unde vin banii pentru mecanismul de tranziție
pentru că nu este clar. Deci acolo trebuie lucrat dacă vrem să realizăm ceva,
să reducem emisiile cu adevărat, nu cu declarații și cu fantezii populiste.
Cu 429
de voturi pentru, 225 împotrivă și 19 abțineri, Parlamentul european a votat starea
de urgență climatică. Nu este vorba de politică, este vorba de
responsabilitatea comună a afirmat Pascal Canfin, președintele Comisiei pentru
Mediu din legislativul comunitar.
