Metodologie comună în materie de sănătate publică
Rezoluţia iniţiată de eurodeputatul USR PLUS- Renew Europe Nicu Ștefănuță cu privire la necesitatea ca statele membre să aibă definiţii și protocoale comune în domeniul sănătăţii în criza Covid-19, a fost votată în PE
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Sabău, 16.10.2020, 09:00
Rezoluţia iniţiată de Nicu Ștefanuță
alături de europarlamentarul francez Véronique Trillet-Lenoir este necesară pe
fondul unei mai bune colaborări între statele membre în privinţa modului în
care sunt evaluate cazurile de infectare
cu COVID-19 şi în care se fac clasificările zonelor de risc și solicită o
metodologie comună în materie de sănătate publică.
Nicu
Ștefanuță: Încă din luna
august am realizat un lucru foarte important. Deși trecusem împreună de
lecțiile primului val de COVID-19, Europa nu părea că a învățat din
aceste lecții suficient. Pentru că unele țări instituiau o barieră la graniță pentru
toate celelalte state, cum a fost cazul Ungariei, altele arătau spre anumite
state sau zone numindu-le zone roșii, iar alte state care arătau spre zone
roșii erau chiar ele regiuni roșii, aș da ca exemplu rivalitatea germano-belgiană.
Adică pentru Germania, Bruxelles-ul era considerat zonă roșie. Astfel că am
considerat împreună cu europarlamentarul francez Véronique Trillet-Lenoir că
această situație este nepermisă pentru un al doilea val care se anunță, mai
ales că europenii așteaptă de la noi, de la oficialii europeni, ca de data asta
să fim pregătiți. Am solicitat prin această rezoluție pe care am inițiat-o
împreună să avem un cod de culori comun în clasificarea zonelor de risc, să
avem standarde de testare și de raportare comune, pentru ca un posibil al
doilea val să nu ne lovească la fel de tare ca primul.
O veste bună este că în
cadrul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) deja se
lucrează la aceste standarde comune de raportare. Se lucrează la a recunoaște
în toate statele testele pe care le facem pentru că este absurd să spui că
testele făcute în România nu sunt la fel de valide ca cele din Belgia, de
exemplu. Se are în vedere și ca raportările făcute pe regiuni să aibă în vedere
același număr de locuitori, ca să avem un numitor comun când comparăm. Se lucrează
la găsirea unui numitor comun și la acceptarea lui la nivel european. Eu cred
că problema de fond a fost dată de faptul că în ceea ce privește politica pe sănătate,
UE are doar o competență vagă, de sprijin a statelor membre, nu una certă,
scrisă în tratat. Eu lupt pentru ca această competență să devină certă, scrisă
în tratat, astfel încât miniștrii din statele membre, miniștrii de sănătate, să
poată lua decizii europene împreună, nu individual, cum s-a întâmplat.
Am vorbit cu Nicu Ștefănuță și despre deciziile luate la
nivel european pentru a depăși criza sanitară.
La început, în
luna februarie, s-a acționat timid, a fost momentul cînd Italia a solicitat ajutor de la UE și din păcate nu erau
constituite rezerve, nu erau fonduri pentru situații neprevăzute. Eu m-am
concentrat de la început pe acest mecanism de protecție civilă și rezerve
strategice europene, am considerat că este nevoie de așa ceva în contextul schimbărilor
climatice . Ne-a lovit o pandemie, nu un mare incendiu de pădure ca să ne dăm
seama că e bine să avem rezerve.
Cum am spus, așa văd acțiunea UE: inițial s-a
acționat cu timidiate, ceea ce a provocat antipatia multor cetățeni, dar apoi
au urmat niște instrumente datorită cărora s-au făcut niște pași enormi în ceea
ce privește legislația. Dacă nu aveam, de exemplu, această acțiune la nivel european,
acum nu se lucra la un vaccin care se pare că va apărea în curând Nu aveam rezerve strategice medicale de care
a beneficiat și Româna. Nu aveam un buget alocat acestor lucruri și nici un
pachet economic. Eu consider că este o binecuvântare că suntem în UE în acest
moment și că UE a găsit modalitatea de a acționa decisiv în contextul crizei.
