Comisia Europeană transmite un semnal serios de alarmă: Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul planetei! În acest context, Bruxelles-ul vine cu reguli noi pentru a spori reziliența Uniunii Europene la schimbările climatice.
Comisia Europeană anunță că cinci misiuni din programul Orizont Europa înregistrează progrese constante în atingerea obiectivelor. Două misiuni – Adaptarea la schimbările climatice și Orașe inteligente și-au îndeplinit și chiar și-au depășit obiectivele pentru 2030.
Cooperarea dintre orașele arctice, finanțată de UE, se extinde odată cu lansarea noului proiect BRIDGE.
Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice este un organism nou înfiinţat, independent, constituit din reputați cercetători și experți de climă și mediu. Doi ambasadori ai Pactului Climatic European, Adina-Eliza Croitoru și Sorin Cheval, fac parte din Consiliu, şi au venit la microfonul Radio România Internaţional pentru a explica rolul consiliului în înțelegerea schimbărilor climatice, dar mai ales a impactului și riscurilor asociate, precum şi în stimularea adoptării de politici publice.
În cea mai recentă ediție a Romanian Journal of European Affairs (RJEA), editată și publicată de Institutul European din România (IER) a apărut un articol semnat de Gabriela A. Oanta, profesoară de drept internațional public la Universitatea A. Coruña, Spania.
2025 a fost al patrulea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor din România, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
La finalul acestui an, Institutul European din România (IER) a publicat un material de informare care are ca subiect răspunsul Uniunii Europene (UE) față de schimbările climatice și geopolitice care au loc în Arctica.
Consiliul Uniunii Europene anunţă că este de acord cu obiectivul ambiţios al Comisiei, stabilit pentru anul 2040, de reducere cu 90 la sută a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu nivelul din 1990. Din Consiliu fac parte reprezentanții tuturor statelor membre ale Uniunii, iar până la sfârșitul anului șefia sa este asigurată de Danemarca.
Fermierii europeni se confruntă cu provocări tot mai mari din cauza schimbărilor climatice, care afectează atât producția agricolă, cât și lanțul de aprovizionare de la fermă la consumator. Uniunea Europeană sprijină modernizarea infrastructurii și susține piețele locale și soluțiile logistice flexibile. Prin investiții în tehnologie, infrastructură rezilientă și instrumente financiare inovative, lanțul agroalimentar european poate face față riscurilor climatice.
Atingerea neutralității climatice la orizontul anului 2050 reprezintă un obiectiv al Uniunii Europene. Unul ambițios, care implică transformarea sectoarelor ce țin de industrie, energie, transport, clădiri, agricultură sau silvicultură și care presupune acționarea pentru reducerea spre zero a cantității de emisii nete de gaze cu efect de seră, concomitent cu punerea în aplicare a unor mijloace prin care chiar și aceasta redusă să fie absorbită sau compensată
Valurile de căldură din această vară din Europa au afectat grav populația, economia și ecosistemele. Cum peste 75% dintre europeni trăiesc în orașe, Comisia Europeană promovează soluții de adaptare.
Cum vor face față fermierii europeni provocărilor climatice?
Am încercat să aflăm cum trebuie sprijinită populația vulnerabilă la schimbările climatice și care sunt potențialele efecte asupra sănătății publice în Europa.
Ca și în cazul unor studii anterioate de cercetare a opiniei publice în legătură cu schimbările climatice, și cel mai recent eurobarometru pe această teamă arată o susținere masivă a europenilor pentru politicile verzi ale UE, cu 85% dintre ei de părere că schimbările climatice reprezintă o problemă gravă.
În ultima sa evaluare, Comisia Europeană îndeamnă statele membre să îmbunătăţească şi să accelereze aplicarea normelor de mediu.
