Programe de cercetare în agricultură, finanțate de Comisia Europeană

Agricultura ecologică, promovată de Uniunea Europeană, are nevoie de finanţare nu numai pentru susţinerea producţiei, ci şi pentru activităţi de cercetare şi inovare care să o facă mai eficientă şi cu produse din ce în ce mai accesibile pentru cetăţeni.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 19.05.2021, 08:40

Comisia Europeană a
prezentat, la sfârșitul lunii martie, un Plan de acţiune pentru dezvoltarea
producţiei ecologice, Planul de acţiune este conceput pentru a oferi sectorului
agriculturii ecologice, aflat deja în creştere, instrumentele adecvate pentru a
atinge obiectivul ca 25% din suprafața totală a terenurilor agricole să fie
utilizate, până în 2030, pentru agricultura ecologică. Pentru a susține această
dinamică, planul de acţiune propune mai multe măsuri care să aducă alimentele
ecologice mai aproape de cetăţeni, prin creșterea încrederii acestora și prin
stimularea cererii. În timp ce planul de acţiune se axează în mare măsură pe
stimularea cererii de produse ecologice, politica agricolă comună a UE va
rămâne un instrument esenţial pentru sprijinirea trecerii la agricultura
ecologică. În prezent, 1,8% din bugetul
PAC, adică 7,5 miliarde de euro, sunt alocate pentru sprijinirea agriculturii
ecologice. Viitoarea Politică agricolă comună va include programe ecologice
care vor fi susţinute de un buget de 38-58 de miliarde de euro, pentru perioada
2023-2027. De asemenea, Comisia intenţionează să sporească ponderea
activităţilor de cercetare şi inovare şi să dedice cel puţin 30% din bugetul
aferent acţiunilor de cercetare şi inovare din domeniul agriculturii.

Am întrebat-o pe eurodeputata Carmen Avram
din Grupul Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură
a Parlamentului European, ce ar presupune susținerea activităților de cercetare
în agricultură:

E foarte clar că se va pune accentul
pe asigurarea disponibilității semințelor ecologice, pe lângă alte lucruri,
reducerea amprentei de carbon și bunăstarea animalelor. Se va concentra această
cercetare pe asigurarea de semințe pentru că există o probleme pe care mi-au
semnalat-o foarte mulți fermieri români că, deși își doresc să treacă la
producția organică, le este foarte complicat să găsească pe piață semințe
ecologice, deci o parte se va duce în această direcție. Se vor duce bani din
cercetare pe fertilizatori și pesticide pentru că noi va trebui să reducem
foarte mult, 50%, pesticidele și fertilizatorii. Noi avem nevoie de o producție
de substanțe noi care să poată fi folosite pe terenurile agricole astfel încât
producția să fie chiar organică, și nu pretins organică. Ori aceste substanțe
nu prea există și este o problemă, în special pentru România care are niște
dăunători speciali, unici pe teritoriul european care, se pare că sunt foarte
greu de combătut și la care nu fncționează deât aceste substanțe chimice pe
care le folosim astăzi. ȘI atunci este nevoie de producerea, întâi și întâi de
identificarea acelor substanțe care ar putea fi folosite în maximă siguranță
pentru consumator, dar și cu maximă eficiență pentru producător și culturile
lui, substanțe care să înlocuiască pesticidele și fertilizatorii pe care noi
urmează să îi scoatem.

Pe lângă activităţile de cercetare
şi inovare, sunt necesare organizarea de evenimente de informare şi crearea
unor reţele pentru schimbul de bune practici, după cum subliniază
europarlamentara Carmen Avram:

De asemenea, se vor duce bani,
în mod evident, pe campanii de promovare și aici România ar trebui să înceapă
să se miște în această direcție, în primul rând să-și informeze fermierii
despre ceea ce urmează, pentru că, în toate discuțiile pe care eu le am cu
fermierii, constat că nu îi informează nimeni și, uneori, află absolut
întâmplător despre aceste schimbări din discuții pe o altă temă unde se aduce
întâmplător vorba despre ceea ce urmează.

O idee inovativă
este dezvoltarea reţelelor de turismecologic prin intermediul așa-numitelor biodistricte. Biodistrictele sunt
zone în care fermierii, cetăţenii, operatorii turistici, asociaţiile şi
autorităţile publice colaborează în vederea gestionării sustenabile a
resurselor locale, pe baza principiilor şi practicilor ecologice.