Oportunitățile create prin Noua strategie Industrială a UE

Uniunea Europeană va avea o nouă legislație menită să reducă dependențele strategice față de țările asiatice.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Lică Manolache, 24.09.2021, 08:45

Comisia Europeană va prezenta o lege privind cipurile, în contextul unui
deficit mondial de semiconductori, care paralizează mai multe sectoare de
activitate. De altfel, nou strategie industrială a UE își propune ca Europa să
devină lider în domeniul digital. Suntem
dependenţi de cipuri de ultimă generaţie fabricate în Asia, a afirma președinta
Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la recenta dezbatere privind starea
Uniunii.

Eurodeputat Dragoș Pîslaru
explică cum această nouă strategie poate reduce dependențele ale Uniunii față
de producția industrială din Asia, în frunte cu China:

Încă de dinainte de pandemie, se discuta de faptul că Uniunea Europeană
din perspectiva economică și tehnologică este oarecum în suferință, în
comparație cu celelalte blocuri mari, la nivel global. Asta înseamnă că, pe
partea legată de Asia, și, în special, China unde Uniunea Europeană a ajutat la
tehnologizarea acesteia mutând producția, inițial pentru că munca e mai
ieftină, acum s-a ajuns ca, prin asimilare tehnologică, China nu numai să
reducă distanța tehnologică față de Europa, ba chiar să concureze Europa în mai
multe domenii. Vine pandemia și arată aceste lucruri și mai clar. Astfel, s-a
ajuns la acest un nou proiect, nouă Strategie de politică industrială care
cuprinde noțiuni clare cu privire la o autonomie strategică deschisă pentru că
nu discutăm de o abordare protecționistă, ci mai degrabă în alianță cu America
și zona parteneriatului transatlantic, totul pentru a crea pe teritoriul
Uniunii Europene lanțurile valorice cheie și pentru a asigura tehnologiile
viitorului, fie că discutăm de semiconductori, de hidrogen, baterii, lucruri
care țin de inteligența artificială, securitate energetică, cibernetică ș.a.m.d.

Strategia industrială a Uniunii aduce noi oportunități, iar România ar
putea să profite de această direcție pentru a avea un rol cât mai important
între cele 27 de state membre, mai ales
în ceea ce înseamnă producția industrială pentru tehnologii de vârf, este de
părere Dragoș Pîslaru:

Așa cum Ursula von der Leyen a arătat în discursul asupra stării Uniunii
Europene, în acest moment, nu doar că discutăm de conceptul de autonomie
strategică sau de reducerea dependenței, ci sunt indicate în mod vădit ramurile
industriei. Bunăoară, una dintre discuțiile dintre importante este cea legată
de cipurile microelectronice și de conductori, vom discuta de niște măsuri
clare prin care Uniunea Europeană dorește să devină lider global în acest
domeniu.

România, în momentul care aude aceste lucruri, primul pas pe care ar
trebui să îl facă este să se uite pe cine avem noi în lanțurile de
microelectronică. Discutăm aici, pe deoparte, de zona conexă partea
educațională, de cercetare, dar discutăm mai ales de companiile care au
producție și care, unele dintre ele sunt conectate cu piața internă, dar marea
majoritate a companiilor din domeniul microelectronicii sunt parte a unor
lanțuri globale, este vorba de companii americane, din Uniunea Europeană și din
zona Asie, companii aflate în România și acre sunt cumva legate de microelectronică.

Și Guvernul
României ar trebui să invite toate aceste companii și să vadă în ce măsură
poate pune pe masă o posibilitate de colaborare și de întărire a acestui sistem
în România, ca parte a unui lanț valoric european pe care tocmai acum îl
definim și pentru care vor exista scheme de ajutor de stat, sprijin direct
pentru zona de cercetare, dezvoltare și investiții.