Insulele UE și politica de coeziune
Deconectarea fizică a insulelor din UE și depărtarea lor de continent creează probleme de ordin structural permanent şi de aceea multe regiuni insulare sunt în urmă față de regiunile de coastă ca dezvoltare economică și accesibilitate a serviciilor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Clara Iancu, 04.08.2022, 10:01
Regiunile insulare din Uniunea
Europeană au o populaţie estimată la peste 20 de milioane de locuitori,
repartizată pe aproape 2400 de insule aparţinând a 13 state membre. Regiunile
insulare sunt, prin comparaţie, mai puţin dezvoltate decât regiunile
continentale din statul membru din care fac parte şi de aceea, Parlamentul
European consideră că este nevoie de politici și acțiuni regionale focalizate. Insulele
suferă de handicapuri naturale, multiple şi permanente, printre care suprafaţa
redusă, densitate mica a populaţiei, pieţe mici, condiţii topografice vitrege
foarte asemănătoare cu regiunile montane, dependenţa de transporturile maritime
şi aeriene sau dependenţa de o varietate restrânsă de produse.
Despre
importanţa reducerii decalajului de dezvoltare economică, socială și
teritorială dintre insule și regiunile dezvoltate ale Unuinii Europene, a
vorbit în Parlamentul European, Vlad-Marius
Botoş, eurodeputat.
În Uniunea
Europeană, dar mai ales în Comisia de dezvoltare regională a cărei
vicepreședinte sunt avem un motto: Nu lăsăm pe nimeni în urmă. Şi astfel,
încercăm să facem acest lucru cu fiecare raport, cu fiecare opinie. Trebuie să
identificăm provocările tuturor regiunilor și să găsim punctele tari, pentru a
ne asigura că toți cetățenii europeni au parte de dezvoltare, de un nivel de
trai decent, care le dă dreptul la apartenența la Uniunea Europeană. Poate că
insulele sunt departe de mulți dintre noi, dar pot fi un etalon în ceea ce
privește modificările climatice și măsurile pe care le luăm pentru a le combate
și în același timp pentru bunăstarea socială și eficiența programelor pe care
le elaborăm. Avem nevoie de o mai strânsă legătură cu insulele și cu teritoriile
îndepărtate. Trebuie să găsim modalități pentru a crește schimburile economice,
sociale, culturale și nu în ultimul rând e nevoie ca atunci când gândim măsuri
pentru independența energetică, pentru agricultură și consumul local, pentru
diminuarea poluării, să ținem cont de specificul acestor regiuni insulare.
Uniunea Europeană trebuie să
adopte măsuri specifice menite să stabilească condiţiile de aplicare a
politicilor comune ale Uniunii în regiunile insulare şi condiţiile de acces la
fondurile structurale şi la programele orizontale ale Uniunii Europene. Toate
aceste măsuri contribuie la întărirea coeziunii economice, sociale şi
teritoriale în Uniunea Europeană.
