Tranziţia Verde

41% din finanţarea Planului de redresare și reziliență al României (PNRR) va sprijini tranziția verde.

Ana-Maria Cononovici, 28.11.2022, 09:49

Schimbările
climatice și degradarea mediului fiind o amenințare existențială pentru Uniunea
Europeană și pentru întreaga lume, a
fost lansat Pactul verde european, noua strategie pentru creștere economică a
Europei, care va transforma Uniunea într-o economie modernă, competitivă și
eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pactul verde
european are ca scop atingerea neutralității climatice a Europei până în anul 2050,
stimularea economiei cu ajutorul tehnologiei verzi, asigurarea de activități
durabile în industrie și transport și reducerea poluării. Cetăţenii din statele membre trebuie să realizeze că numai
transformând provocările legate de schimbările climatice și de mediu în
oportunități vom realiza o tranziție justă și incluzivă pentru toți.

În cadrul Planului
de redresare și reziliență al României (PNRR), ca răspuns la nevoia urgentă de
a promova o redresare puternică și de a pregăti România pentru viitor, 41% din finanţarea
planului va sprijini tranziția verde.

Aflat la
Bucureşti cu ocazia Conferinţei organizate la un an de PNRR, Eric von Breska,
Director SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul
Secretariatul General al Comisiei Europene), negociator-șef RO PNRR, a
declarat:

Ceea ce am realizat este că Traniţia
energetică sau Tranziţia Verde este, clar un subiect central în planul de
redresare al României, aşa că ceea ce voi face acum, pe scurt, este să conturez
puţin care sunt măsurile pe care le avem în vedere şi apoi voi spune câteva
cuvinte despre RePower EU. În privinţa măsurilor energetice, sunt necesare
investiţii care să susţină reforme, tranziţia energetică fiind foarte
importantă. Pentru noi, la Comisie, este foarte important să ne asigurăm că
toată lumea conştientizează cheia, care este tranziţia energetică şi
decarbonizarea sectorului energetic. Cosiderăm acesta un deziderat posibil de
atins. Ca să vă dau doar două exemple cu privire la ce este prevăzut în plan,
este o dezafectarea capacităţii de ardere cu cărbune de 3,7 GW până în 2026, şi
ne referim la întreaga capacitate pe care România o are. Asta e de aşteptat să
se întâmple în câţiva ani. Iar un alt aspect, dacă ne respectăm planul, este ca
până la 50 KW să fie obţinuţi din energii regenerabile, în aceeaşi perioadă,
adică până în 2026. Avem desigur de făcut investiţii în capacitatea de extracţie,
în stocarea energiei şi obţinerea hidrogenului verde şi a măsurilor privind
eficienţa.

În domeniul politicilor climatice
și de mediu, România se confruntă cu provocări legate de emisiile de gaze cu
efect de seră care vor crește, potrivit estimărilor. Acest lucru ar putea pune
în pericol atingerea obiectivelor energetice și climatice pentru 2030 și 2050.
În plus, deși economia circulară a României are potențial, este deosebit de
necesar să se îmbunătățească infrastructura și să se sporească investițiile în
infrastructura de apă, de gestionare a deșeurilor, de tratare a apelor uzate și
de evitare a poluării aerului.

Planul sprijină tranziția verde
prin investiții în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a liniilor
de cale ferată electrificate sau cu emisii zero și a materialului rulant (3,9
miliarde EUR). În plus, 1,8 miliarde EUR vor fi investite în sprijinirea
mobilității urbane prin intermediul infrastructurii pentru un transport urban
ecologic și mai sigur. O serie de reforme și investiții în valoare de 855 de
milioane EUR vor sprijini producția de energie curată prin eliminarea treptată
a producției de cărbune și lignit și prin utilizarea pe scară mai largă a
surselor regenerabile de energie și a hidrogenului. În plus, se vor investi 2,7
miliarde EUR pentru renovarea eficientă din punct de vedere energetic și
renovarea seismică a clădirilor. Măsurile de protecție a biodiversității și a
mediului includ împădurirea, reîmpădurirea și crearea de pepiniere forestiere,
precum și alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucție ecologică și
protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde EUR.