Liderii europeni caută soluții pentru criza migranților

Ziua Mondială a Refugiatului, marcată astăzi, 20 iunie, găsește și în acest an o Uniune Europeană tensionată și divizată în privința migranților sosiți în ultimii patru ani.

Lică Manolache, 20.06.2018, 16:09

Ziua Mondială a Refugiatului, marcată astăzi, 20 iunie, găsește și în acest an o Uniune Europeană tensionată și divizată în privința migranților sosiți în ultimii patru ani. De aceea, problema migrației a fost una dintre temele majore ale întânirii dintre cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și președintele francez, Emmanuel Macron.

La finalul întâlnirii de marți, cei doi lideri europeni au înaintat o propunere comună gremano-francenză pentru consolidarea frontierelor externe ale UE, inclusiv prin suplimentarea personalului agenţiei Frontex, şi elaborarea de măsuri pentru ca migranţii să nu poată cere azil în mai multe ţări, ci doar în ţara de intrare.

Una dintre soluțiile avansate este încheierea de acorduri între principalele state ale UE afectate de valul migrator, pentru ca solicitanţii de azil să fie retrimişi în prima ţară unde au fost înregistraţi, a precizat Macron, conform Agerpres.

Merkel a subliniat că este nevoie ca UE să ajute ţărilor cele mai afectate de valul migrator, referindu-se în special la Italia. Cei doi lideri au înaintat idea unor mecansime de blocare a venirii migranţilor economici în ţări de tranzit către UE, precum tabere de refugiaţi sub control ONU în Africa de Nord, unde migranţii ar rămâne pe perioada examinării cererii de azil.

Macron înceracă restabilirea dialogului cu Italia pe tema migrației

Macron se va întâlni vineri, la Paris, cu noul premier italian, Giuseppe Conte, înainatea Consiliului European din 28-29, problema migranţilor fiind prinicipalul subiect ce va fi discutat de cei doi lideri.

Întâlnirea are loc după ce Italia refuzat să primească o navă cu circa 600 migranți, stârnind criticile Franței și a altor state europene. Drept urmare, ministrul italian al economiei, Giovanni Tria, şi-a anulat, săptămâna trecută, întâlnirea cu omologul său francez Bruno Le Maire. De asemenea, ministrul de interne italian, Matteo Salvini, lider al formaţiunii de extremă dreapta Liga, a cerut Franței să își ceară scuze pentru criticile aduse. Salvini și formațiunea politică pe care o conduce se opun vehement primirii de imigranți în Italia.

Juncker convoacă liderii europeni la Bruxelles

Nu numai Italia are o poziție puternică împotriva primirii de noi migranți, dar și țările din estul Europei, precum Ungaria sau Polonia. De aceea, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a invitat duminică, la Bruxelles, mai multe state mebre UE pentru convorbiri pe tema migraţiei.

Convoc o reuniune informală de lucru pe teme privind migraţia şi azilul, pentru a lucra împreună cu un grup de şefi de stat sau de guvern din state membre interesate de găsirea unor soluţii europene înainte de viitorul summit al UE, a scris Juncker pe Twitter, relatează Agerpres.

Numărul cererilor de azil în UE, în scădere

Numărul migranților și refugiaților care cer azil în Uniunea Europeană a scăzut cu 25% în primul trimesetru din 2018, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Datele Eurostat, publicate la finalul săptămânii trecute, arată că 131.000 de persoane au cerut azil în primele trei luni ale anului, cifră aproximativ egală cu cea maxima anului 2014, înainte de cei doi în care s-au înregistrat cifre-record de migranți sosiți în Europa.

Cele mai multe cereri de azil în cele 28 de state membre UE vin de la migranții sosiți din Siria (15.800), Irak (9.200) și Agfansitan (7.700). față de primul trimestru din 2017, se înregistrează o scădere masivă a aplicanților pentru azil din statele africane Gambia (59% mai puțini) și Senegal (-48%). Au crescut însă de 2,5 ori cererile celor soți din Georgia, de două ori cele din Columbia, și cu 40% cele din Venezueala, conform datelor Eurostat.

Totodată, Oficiul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) informează că aproape 69 de milioane de persoane și-au părăsit țara anul trecut din cauza războaielor, violențelor și persecuției, iar 85% dintre refugiați se află în state în curs de dezvoltate, majoritatea foarte sărace.