Combatarea spălării banilor aduce România în fața Curții de Justiție a UE
România va ajunge în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene și pentru netranspunerea directivei europene privind spălarea banilor.
Lica Manolache, 24.07.2018, 20:31
Comisia Europeană a decis să trimită România și Grecia în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu au transpus în legislația lor națională cea de-a 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor. România riscă o amendă de cu 1,8 milioane de euro plus 21.000 de euro zilnic pentru fiecare zi în care nu transpune în legislație directiva, a cărui termen limită a expirat la data de 26 iunie 2017. Celor două state li se alătura Irlanda care a transpus doar o parte foarte mică a normelor din directive UE.
“Banii spălați într-o țară pot fi folosiți pentru a comite infracțiuni în altă țară”
Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a lanasta un semnal de alarmă pentru toate țările restante: Spălarea banilor și finanțarea terorismului au consecințe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot fi – și adesea chiar sunt – folosiți pentru a comite infracțiuni în altă țară. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor, epuizând astfel fondurile utilizate pentru activități infracționale și teroriste. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape și în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre.”
Givernul României a adoptat proiectul de lege pentru transpunerea directivei, însă proiectul se află încă la Parlament, după cum a declarat pentru Hotnews.ro, Răzvan-Horațiu Radu, fostul agent al României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene:
“Transpunerea directivei privind spălarea banilor a întarziat nejustificat. Directiva aducea o serie de noutăți in materie de evaluare a riscurilor de spălare a banilor și de identificare a beneficiarului real al produsului infracțiunii. Proiectul de lege a fost redactat foarte tarziu de Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. De la începutul lunii martie 2018, a mai stat blocat vreo două luni și la Secretariatul General al Guvernului. A fost adoptat un proiect de lege de către Guvern abia la 31 mai 2018. Momentan, proiectul este la Parlament”.
“O ordonanță de urgență ar fi rezolvat transpunerea”
“În ciuda recomandării noastre, nu s-a emis o Ordonanță de Urgență (n.r. a Guvernului României) care ar fi rezolvat transpunerea. Pe zona mea de reprezentare, am comunicat gravitatea problemei decidenților din alte ministere și am sesizat aproape săptămânal conducerea ministerului afacerilor europene cu privire la urgenta transpunerii. Lunar am introdus directiva aceasta, alături de altele, în lista de informare către Guvern. Nu sunt convins ca s-a explicat și mai sus, la nivel de prim-ministru și de Parlament cât de gravă este problema. Sau poate s-a explicat, nu cunosc, n-am participat la sedințele de Guvern și, prin urmare, nici la Parlament nu aveam cum să susțin directiva”, a precizat Răzvan-Horațiu Radu.
Ce prevede directiva europeană
Comisia Europeană precizează că a patra directivă privind combaterea spălării banilor consolidează normele anterioare prin o serie de măsuri precum:
– întărirea obligației de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili;
– stabilirea unor cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale;
– facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze spălarea banilor sau finanțarea activităților teroriste;
– instituirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;
– extinderea competențelor de sancționare ale autorităților relevante.
