Migrația, o problemă fierbinte pentru blocul comunitar
Problema migrației în Europa a revenit acut în actualitate, în contextul în care Franţa şi Italia au schimbat replici dure referitoare la cine anume ar trebui să preia miile de migranţi care traversează Marea Mediterană.
Carmen Ionescu, 20.11.2022, 18:16
Problema migrației în Europa a revenit acut în actualitate, în contextul în care Franţa şi Italia au schimbat replici dure referitoare la cine anume ar trebui să preia miile de migranţi care traversează Marea Mediterană. Disputa s-a accentuat după ce Italia a refuzat primirea navei Ocean Viking, administrată de organizația neguvernamentală SOS Mediterranée, cu aproximativ 230 de migranţi salvaţi pe mare, care a ancorat, în final, în sudul Franței la 11 noiembrie. Franța a acuzat noul guvern de dreapta de la Roma că a rupt o legătură de încredere cu Parisul și a încălcat legile internaționale privind garanțiile pentru migranți. De asemenea, Franţa a mai spus că nu va mai primi 3.000 de migranți, pe care se angajase anterior să îi accepte din Italia, potrivit Reuters.
Europa este asaltată de migranți, în special pe ruta Mediteranei Orientale (care ajung mai întâi în Grecia, Cipru și Bulgaria), pe rutele occidentale – Mediterana Occidentală (migranții ajung în Spania inițial) și Africa Occidentală (cu sosiri în Insulele Canare) -, ca și pe ruta Mediteranei Centrale (intrări pe cale maritimă în Italia și Malta). Evoluția acestor intrări, din 2015 și până în octombrie 2022, este reprezentată în infograficele următoare, realizate de Frontex și Ministerul de Interne al Spaniei:
https://www.consilium.europa.eu/en/infographics/migration-flows/
Totodată, războiul din Ucraina va continua să accentueze această problematică, mai ales după schimbarea de paradigmă a atacurilor Federației Ruse, concentrate în ultimele săptămâni pe infrastructurile critice ale Kievului, care au lăsat în beznă și în frig milioane de oameni. Pe măsură ce iarna își va intra în drepturi, Europa va trebui să gestioneze noi fluxuri de mame și copii ucraineni care fug de război. Directorul celei mai mari companii private de energie din Ucraina, DTEK, Makism Timcenko, a sugerat, la 19 noiembrie, într-un interviu pentru BBC, că oamenii care își permit să se pregătească să plece din țară înainte de instaurarea frigului crâncen. Anterior, guvernul le-a cerut ucrainenilor din străinătate să nu se întoarcă acasă din cauza deficitului de energie, însă nu le solicitase oamenilor să plece din țară. Și ONU a avertizat în legătură cu posibila declanșare a unui dezastru umanitar.
Potrivit datelor furnizate de Organizația Internațională pentru Migrații, o persoană din 30 este un migrant. În 2020, numărul de migranți internaționali în toată lumea era estimat la 281 de milioane de oameni, ceea ce înseamnă 3,6% din populația mondială.
După vârful migratoriu din 2015, Uniunea Europeană a adoptat o Agendă europeană privind migrația și lucrează, în prezent, la un nou pact pentru migrații și azil care să îmbunătățească gestionarea fluxurilor migratorii.
Trebuie să remarcăm că au fost făcuți pași importanți pentru gestionarea comună a provocării migratorii. Uniunea Europeană a reformat instituții cheie, cum sunt Biroul European de Sprijin pentru Azil sau Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Paza de Coastă (Frontex).
Adoptarea, în decembrie 2018, a Pactului Global privind Migrația, care promovează migrații sigure, ordonate și regulate, a constituit un pas important pe scena internațională, creând un cadru de cooperare care recunoaște că nici un stat nu poate gestiona singur criza migrațiilor.
La 19 ianuarie 2022, noua Agenție a Uniunii Europene pentru Azil și-a început activitatea și va trebui să facă față provocărilor în creștere, determinate de criza energiei și de războiul de uzură din Ucraina.
