Îngrijorări ale Comisiei Europene
România are la dispoziţie mai puţin de doi ani şi jumătate pentru a realiza toate obiectivele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Daniela Budu, 21.03.2024, 11:59
Comisia Europeană avertizează că 2024 este un an crucial pentru România, deoarece trebuie să fie implementate concret proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, altfel prefinanţările trebuie returnate. O nouă renegociere a PNRR nu mai este posibilă, punctează experții de la Bruxelles, astfel că, până în august 2026, trebuie atinse 400 de jaloane şi ţinte, în special reforme esenţiale în domeniul fiscal.
România a realizat multe reforme importante sub umbrela PNRR, cum ar fi cele privind energia, justiţia, combaterea corupţiei şi sistemul de pensii, însă mai există şi alte reforme esenţiale care trebuie puse în aplicare. Printre acestea, cea fiscală şi cea legată de eficientizarea activităţii şi guvernanţa corporativă în întreprinderile de stat, a declarat, în cadrul conferinţei de evaluare a stadiului privind implementarea PNRR în România, Céline Gauer, responsabil al Comisiei Europene. Potrivit oficialului, cererea de plată numărul trei pe care România a depus-o este întârziată, comparativ cu stadiul în care ar trebui să se afle. Dna Gauer a mai precizat că multe activităţi sunt întârziate şi că unele investiţii nici nu au început în mod real şi a atras atenţia că nu mai există posibilitatea de modificare a PNRR.
În plus, Comisia Europeană este îngrijorată de situaţia fiscală din România şi se aşteaptă ca deficitul bugetar să se apropie de 7% din Produsul Intern Brut, mult mai mult decât ţinta asumată pentru acest an. Un alt expert al Comisiei, Declan Costello, a reamintit responsabililor de la București că reforma sistemului fiscal este un obiectiv asumat de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. El a atras atenţia că sunt, în continuare, probleme cu colectarea veniturilor, iar reforma salarizării în sectorul public ar putea veni cu costuri suplimentare.
La rândul lor, reprezentanţii guvernului de la București susţin că au un dialog permanent cu Comisia Europeană şi că se aşteaptă la atragerea cu succes a banilor europeni. România a făcut progrese importante în implementarea PNRR, însă trebuie să ţinem cont de provocările apărute după criza pandemică, legate de creşterea inflaţiei, de efectele războiului din Ucraina şi de distorsiunile din lanţurile de aprovizionare, toate acestea generând o situaţie complicată pe plan european şi global, dar şi în România, a declarat ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Adrian Câciu.
Îndeplinirea anumitor jaloane şi ţinte din PNRR este accelerată, pentru altele se înregistrează, încă, întârzieri, însă Planul per ansamblu este în progres faţă de anul trecut, consideră ministrul. Adrian Câciu a dat asigurări că toate reformele vor fi implementate și a prezentat câteva cifre: „Avem, deja, în conturi 9,4 miliarde de euro. Asta înseamnă că avem, deja, primite 33,1% din fondurile alocate României. Din aceste fonduri alocate României sunt la acest moment cheltuite 1,9 miliarde de euro, aproape de 20% din banii primiţi sunt şi bani absorbiţi”.
Amintim că România beneficiază de o alocare totală de circa 30 de miliarde de euro pentru implementarea PNRR, sub formă de granturi și împrumuturi pe care ar trebui să le folosească până la finalul anului 2026.
