Obezitatea la români
În fiecare an, la început de martie, este celebrată Ziua Mondială a Obezităţii, menită să atragă atenţia asupra acestei patologii din ce în ce mai frecvente
Roxana Vasile, 17.04.2024, 14:14
În fiecare an, la început de martie, este celebrată Ziua Mondială a Obezităţii, menită să atragă atenţia asupra acestei patologii din ce în ce mai frecvente.
Obezitatea – caracterizată prin creșterea greutății corporale pe seama țesutului adipos – nu este doar o chestiune de aspect fizic sau de control al greutăţii, ci reprezintă o afecţiune medicală ce poate avea multiple repercusiuni asupra sănătăţii. Poate genera sau înrăutăți probleme cardiovasculare, endocrine, afecţiuni articulare și chiar unele forme de cancer. De asemenea, obezitatea are un impact semnificativ asupra calităţii vieţii, putând provoca scăderea încrederii în sine sau stigmatizare socială.
Conform datelor existente, la nivel global, aproape 1 miliard de oameni, adică 1 din 7 persoane, sufereau, în 2020, de obezitate. Iar estimările arată că, până în 2035, numărul acestora ar putea ajunge la 1,9 miliarde. Cât despre copii, cei care au tendința de a se îngrășa încă de la grădiniță, necontrolat – spun specialiștii – tind să devină obezi înainte de a termina gimnaziul. În rândul celor mici, obezitatea ar urma să crească cu 100% între 2020 și 2035.
Care este situația în România? Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, 2 din 100 de persoane se aflau în evidența medicală cu diagnosticul de obezitate în anul 2022. În privința cazurilor noi de boală tot din 2022, cele mai multe s-au înregistrat la femei și în mediul urban.
Or, să adopți un stil de viață sănătos nu este ușor, e drept, dar nici imposibil! La nivel individual, recomandările sunt de limitare a aportului de grăsimi și zahăr, de creștere a consumului de fructe, legume, leguminoase, cereale integrale și nuci, precum și de practicare regulată a unei activități fizice de intensitate moderată. Este nevoie și de un program de odihnă și un stil de viață adaptat vârstei, sexului și stării emoționale. Pe scurt, un program personalizat, după cum a explicat, la Radio România, lector univ. dr. Lygia Alexandrescu, specialist în nutriție:
„Termenul de dietă a apărut în Grecia antică, când se definea stilul de viață numit daiata ca un ansamblu de noțiuni care implicau somnul, deci odihna, hidratarea, hrana, mișcarea, starea de bine… toate aceastea formează dieta. Noi, când spunem, în momentul ăsta, dietă ne referim la mâncare, dar nu la CE mâncăm, ci la ce NU mâncăm. Când vorbim despre dietă; vorbim despre restricție, lucru care este total fals. Dacă vorbim despre hrană, trebuie să vorbim despre ce ne trebuie nouă, ce ne ține nouă celula sănătoasă și, atunci, personalizarea este foarte importantă. Aceeași dietă nu folosește la toată lumea, deci tot ce vedem pe internet – dieta hiperproteică sau hiperglucidică sau dieta cu orez sau dieta cu mere, sunt tot felul de trăznăi în momentul ăsta – toate aceste diete sunt total dezechilibrate. Sau o dietă care i se potrivește unei persoane nu i se potrivește și celeilalte. Care sunt criteriile? Sunt o grămadă de criterii pe care le luăm în calcul atunci când vine vorba de întocmirea unui plan alimentar. Nici nu i-aș spune dietă, care e ceva restrictiv, e ceva ce ții cât să intri într-o rochie, cât să îți închei cămașa sau cureaua mai ușor. Ce ține de hrană ține de stil de viață! Și, atunci, ne întoarcem la personalizare. Vârstă, sex, tip de efort pe care îl facem, tip de stare emoțională, genetică, analize de moment, actualizate. Discuția cu medicul curant, discuția cu nutriționistul, discuția cu antrenorul de sport, toate acestea conduc la formarea unui program alimentar personalizat. Două diete nu ar trebui să fie la fel. Exact ca medicația, trebuie personalizate.”
Câteva ponturi mai precise? Consumul de alimente neprocesate, 100 de pași făcuți după masă, o bună hidratare, întoarcerea la bucătăria tradițională, cu mâncăruri gătite… “Când consumăm alimente, mai ales în a doua jumătate a zilei, în cantitate mare și în combinații incorecte, practic, îmbătrânim.” – mai atrage atenția Lygia Alexandrescu:
„Nu trebuie să avem știința nutriției, nu trebuie să avem știința biochimiei alimentului! Trebuie să știm că avem de consumat energie și trebuie să îi dăm corpului combustibil, benzină de bună calitate. Și asta se poate face cu alimente foarte apropiate de natură, cât mai puțin procesate. Cumpăratul gata gătit evident că va conduce la creștere în greutate, pentru că are și multă sare, conține prăjeală, nu are calitatea inițială a alimentului. Sunt o grămadă de detalii. Totul se întoarce la educație. Așa cum spun chinezii, dacă vrei să ai o generație sănătoasă, educă 30-40 de ani populația și apoi vei avea o generație sănătoasă. Cultura de orez se obține de pe un an pe altul, oamenii sănătoși, echilibrați și compleți se obțin prin educația unor generații.”
Cum, deci, la nivel colectiv, educația în modelarea alegerilor pe care le fac oamenii în materie de viață sănătoasă este esențială, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din București a lansat, de pildă, campania „Controlează obezitatea”, prin care oamenii vor fi învățați să mânânce sănătos și să facă mișcare. Se va concretiza, anul acesta, în 8 ediţii de informare, conştientizare şi educaţie medicală desfăşurate în 8 oraşe ale României. Fiecare acţiune din fiecare oraş va fi structurată pe două componente: una adresată publicului larg, autorităţilor şi presei, o alta ştiinţifică, de educaţie medicală, adresată profesioniştilor din domeniul medical, implicaţi în managementul persoanelor cu obezitate. „Scopul nostru este de a evidenţia faptul că obezitatea este o problemă de sănătate publică, ce necesită intervenţii imediate şi coordonate. ” – spune prof. univ. dr. Cătălina Poiană, iniţiatoarea campaniei „Controlează Obezitatea”.
Fără acţiuni majore şi coordonate, rata obezității va continua să crească și din ce în ce mai mulţi oameni vor muri prematur din cauza obezităţii sau a uneia dintre bolile ce îi pot fi atribuite. Mai mult, bolile cronice netransmisibile asociate cu obezitatea, care odinioară erau întâlnite doar la adulţi, devin tot mai comune la vârste mult mai tinere. Or, pentru moment, nicio ţară din lume nu este pe cale să atingă obiectivul de oprire a creşterii prevalenţei obezităţii până în 2030, aşa cum a fost stabilit, în 2013, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Cu alte cuvinte, urgența în a acționa e mare!
