Strategie împotriva traficului de persoane
România a lansat Strategia națională de luptă împotriva traficului de persoane, domeniu în care a fost criticată dur în trecut în rapoarte internaționale.
Daniela Budu, 14.05.2024, 11:31
Criticată în anii trecuți pentru ineficiența măsurilor de combatere a traficului de persoane, România a lansat luni Strategia națională împotriva traficului de persoane 2024-2028, prin care își propune să reducă acest fenomen, să identifice victimele, să le ofere asistență și să pedepsească traficanții. Faţă de începutul anilor 2000, ţara a făcut progrese semnificative în eforturile de combatere a fenomenului, atât în crearea cadrului legal, cât şi în organizarea instituţională necesară, însă mai sunt lucruri de făcut, spun cei care au participat la lansare.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, Strategia împotriva traficului de persoane este construită pe patru piloni: prevenire, pedepsire, protecție și parteneriat. Totodată, oferă „un cadru clar de acțiune orientat spre îmbunătățirea capacității tuturor structurilor implicate în combaterea traficului de ființe umane”. Într-o sinteză a Strategiei lansate luni, MAI transmite că există un număr redus de servicii specializate pentru asistența și protecția victimelor, inclusiv a minorilor, cooperarea între instituții publice și private pentru asigurarea asistenței victimelor este dificilă, iar fondurile alocate sunt insuficiente.
Cel mai recent raport anual asupra traficului de persoane realizat de Departamentul de Stat al SUA vara trecută menționa că România nu îndeplinea standardele minime în privința luptei împotriva traficului de persoane. Documentul arăta totodată că justiția, anchetatorii și autoritățile de protecție a copilului din România s-au dovedit mai degrabă „de partea” traficanților și, în același timp, extrem de dure cu victimele.
Un alt raport, publicat anul acesta de International Justice Mission, organizație internațională care luptă împotriva vulnerabilității victimelor traficului de persoane, sublinia că modificările legislative în domeniu „nu au fost efectuate în mod coroborat prin raportare la problematica traficului de persoane, ci, mai degrabă, punctual şi necorelat”.
Situația este recunoscută și de premierul Marcel Ciolacu care spune că, „din păcate, şi România este pe harta traficanţilor de persoane, fiind recunoscută de aproape 20 de ani ca una dintre principalele ţări-sursă pentru victimele exploatate în Europa”. Potrivit datelor Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANTIP), de la înființarea agenției, în 2005, adică în 19 ani, în România au fost înregistrate 19.000 de victime ale traficului de persoane și au existat peste 4.000 de condamnări. În primele trei luni din an, au fost cercetaţi pentru infracțiuni legate de traficul de persoane 173 de oameni.
În mesajul transmis cu ocazia lansării Strategiei, premierul a mai spus că statisticile oficiale din ultimii ani arată că „peste 500 de cetăţeni români sunt identificaţi anual ca victime, iar cifra nu îi include pe cei aflaţi în situaţie de trafic, care nu se regăsesc în statisticile oficiale.” „Mai mult, aproximativ jumătate dintre victimele identificate sunt copii sau tineri, lucru care ne îngrijorează şi mai mult”, a adăugat premierul.
Autorităţile susţin, însă, că au fost identificate căile de intervenţie, există parteneriate şi vor fi alocate resursele necesare pentru combaterea acestui flagel.
