Muncind în România
Câştigul salarial mediu net în România a continuat să crească în ultimul an.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 17.09.2024, 14:14
Câştigul salarial mediu net în România a continuat să crească în ultimul an. În iulie câştigul salarial mediu brut pe economie a fost de 8.580 lei (1.720 Euro), cu 100 (20 Euro) de lei mai mare decât în luna precedentă, iar cel mediu net a fost de 5.242 lei (1.050 Euro), în creştere cu 66 lei (13,2 Euro), indică datele statistice. Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,8%. Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de iunie s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, cu peste 25%, respectiv, în transporturi aeriene cu 18,4 procente. Pe de altă parte, cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost consemnate în iulie faţă de luna precedentă, în activităţi de editare, cu 19%, respectiv în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, cu peste nouă procente.
Potrivit analistului financiar Adrian Codirlaşu, salarii mici sunt în industria ospitalităţii, unde, în general, se munceşte pe salariul minim pe economie. Totodată, creşteri de venituri au fost şi în construcţii, însă mai mici de 10 procente. Codirlaşu a mai spus că salariile cresc mai puternic în oraşe, însă odată cu ele sunt majorate şi preţurile. El a mai spus că deşi în România s-au înregistrat creşteri salariale peste cele din alte state, România a pornit de la o bază foarte redusă şi se situează şi în prezent pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în privinţa salariului mediu net exprimat în euro.
Camera Deputaţilor de la Bucureşti a aprobat ordonanţa de urgenţă a Guvernului din 2022 prin care angajatorii pot creşte cu 200 de lei (40 de euro) venitul celor plătiţi cu salariul minim brut pe ţară. Măsura, elaborată de Ministerul Finanțelor, propune neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei (40 de euro)/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, pentru creșterea voluntară a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut în contractul individual de muncă. Ministerul a transmis că reglementarea are drept scop combaterea consecinţelor sociale negative cauzate de creșterea prețurilor. De această măsură beneficiază și persoanele nou angajate.
Rata locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană s-a situat la 2,4%, în trimestrul doi din 2024, în scădere de la 2,6% în precedentele trei luni şi de la 2,9% în perioada similară din 2023, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică. Astfel, în perioada aprilie-iunie 2024, cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante în rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele erau în România (0,7%), Bulgaria (0,8%), Spania şi Polonia (ambele cu 0,9%), în timp ce ţările membre cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante au fost Belgia şi Olanda (ambele cu 4,4%) şi Austria (4%).
În zona euro, rata locurilor de muncă vacante a fost de 2,6% în trimestrul doi din 2024, în scădere de la 2,9% în precedentele trei luni şi de la 3,1% în perioada similară din 2023. Comparativ cu trimestrul doi din 2023, rata locurilor de muncă vacante a crescut în şase state membre UE, a rămas stabilă în trei şi a scăzut în 18 ţări membre UE. Pe sectoare de activitate, în România, rata locurilor de muncă vacante era de 0,7% în industrie şi construcţii, respectiv de 0,6% în servicii, în trimestrul doi din 2024. La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante a fost de 2,2% în industrie şi construcţii, respectiv de 2,7% în servicii.
Complexul Energetic Valea Jiului, în vestul României, angajează 325 de muncitori. Posturile scoase la concurs ar fi trebuit ocupate încă de la începutul acestui an, însă procedurile au fost decalate din cauza problemelor bugetare. Potrivit administraţiei complexului, angajările sunt necesare atât pentru creşterea productivităţii la cele patru exploatări miniere rămase în funcţiune, dar şi pentru siguranţa muncii în subteran. Directorul interimar, Adrian Drăghina, a declarat că după ce Complexul Energetic s-a aflat în atenţia unei anchete a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care a vizat pontaje fictive, regulamentul pentru recrutarea de personal a fost revizuit. Drăghina a precizat că sunt căutaţi oameni care vor lucra direct în exploatarera de cărbune, electricieni, lăcătuşi, dar că există şi posturi pentru candidaţi cu studii superioare. El a arătat că salariile celor aproape 2.000 de angajaţi vor creşte cu 300 lei în această lună, după ce sindicatul a negociat cu administraţia o indexare cu rata inflaţiei. Complexul Energetic Valea Jiului este format din Termocentrala Paroşeni şi exploatările miniere Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni şi se află într-un proces de închidere, care se va încheia în 2032.
