De la deficit bugetar, la salariul minim european
FMI estimează pentru România un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în acest an şi de 7 procente anul viitor.
Bogdan Matei, 23.10.2024, 13:00
Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie, până la 1,9% în cel mai recent raport publicat de instituţia financiară mondială. Inflaţia medie anuală ar urma să ajungă la 5,3% la final de 2024 şi la 3,6 procente anul viitor, iar şomajul să se menţină la 5,6% şi să scadă în 2025 la 5,4 procente. Deficitul de cont curent este estimat la 7,5% din PIB în acest an şi la 7 procente anul viitor.
Aproape simultan cu predicțiile FMI, Oficiul European de Statistică (Eurostat) publică date care relevă că deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut de la 3,2% din PIB în 2022 la 3,5% în 2023, cele mai ridicate niveluri fiind înregistrate, anul trecut, în Italia (minus 7,2%), Ungaria (minus 6,7%) şi România (minus 6,5%).
În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de peste 88 de miliarde de lei în 2022 la aproape 105 miliarde de lei anul trecut (1 euro = aprox. 5 lei – n. red.). Aceasta, în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au scăzut de la 40,4% din Produsul Intern Brut în 2022 la 40,3% anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 34% de procente la 33,7.
Anterior, Agenţia Internaţională de Evaluare Financiară Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul bun al datoriei guvernamentale şi perspectiva stabilă ale României. Agenția avertiza, însă, că ratingul României ar putea retrograda, dacă deficitul va mai depăşi previziunile şi dacă persistă şi alte dezechilibre, cum ar fi inflaţia ridicată sau deficitul de cont curent, adică diferenţa dintre importurile mari şi exporturile scăzute.
Standard & Poor’s prognozează și că actualele cheltuieli pre-electorale, jalonate de măriri de pensii și de salarii din sectorul public, vor împinge deficitul României la 7,3% în acest an.
Cum statisticile macroeconomice îi impresionează prea puțin pe mulți dintre români, încă pauperi și cărora inflația galopantă din ultimii ani le-a măcinat dramatic puterea de cumpărare, politicienii au decis să le ofere o măsură de consolare.
Cu ceva mai mult de o lună înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare, Camera Deputaţilor de la București a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind salariul minim adecvat.
Legea transpune o directivă europeană care are ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale angajaţilor. Documentul prevede ca salariul de bază minim brut garantat în plată să se stabilească anual, prin actualizare periodică, după consultarea sindicatelor şi patronatelor reprezentative la nivel naţional şi să ţină cont de costul vieţii şi de indicatorii economici şi sociali. Valoarea salariului minim brut ar urma să se situeze între 47 şi 52% din salariul mediu pe economie.
