Strategia UE privind sănătatea mintală
Aproape unul din doi europeni s-a confruntat cu o problemă emoțională sau psihosocială în ultimul an. Contextul recent al crizelor combinate; pandemia de COVID-19, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, criza climatică, șomajul și creșterea prețurilor la alimente și energie a înrăutățit și mai mult situația, în special pentru copii și tineri.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 01.11.2024, 10:37
Cel mai recent raport privind profilurile de țară în domeniul sănătății, oferă o sinteză a situației sănătății mintale în toate statele membre ale Uniunii Europene, Norvegia și Islanda. Îngrijorările, anxietatea și sentimentul de depresie, cauzate de efectele devastatoare ale pandemiei, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de schimbările climatice și pierderea biodiversității, de șomaj sau de creșterea costului vieți au degradat nivelul deja precar al sănătății mintale, în special în rândul copiilor și al tinerilor. Problemele de sănătate mintală afectează în mod diferit grupurile de populație, depresia fiind mai răspândită în rândul femeilor și al grupurilor de populație cu venituri și niveluri de educație mai mici.
Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viață european, numește prima strategie comunitară pentru sănătatea mintală, unul dintre pilonii fundamentali ai Uniunii Europene a Sănătății. Prin acest document strategic important, s-au conturat 20 de inițiative emblematice pentru a-i ajuta pe cei care suferă.
„În primul rând, știm că digitalizarea și rețelele de socializare pot avea un impact puternic asupra sănătății noastre mintale, prin izolare și, în special, prin limitarea socializării tinerilor europeni. De aceea, noul program „Joint Action Mentor”, care a început recent, se va concentra tocmai pe acest subiect. Vom oferi îngrijire și tratament persoanelor aflate în dificultate. Am sprijinit statele membre cu finanțare, în principal prin programul nostru dedicat UE pentru sănătate. Ajutăm statele membre să își reformeze sistemele de sănătate mintală și să îmbunătățească accesul pacienților la tratament și îngrijire.”
De asemenea, în statele membre se lucrează la formarea de specialiști în îngrijirea mintală, care să poată ajuta pacienții.
„Din acest an, am pus în aplicare „EU Promens”, un program multidisciplinar de formare și schimb pentru asistența medicală și alți profesioniști. Avem 30 de țări participante, inclusiv Ucraina, cu un buget total de nouă milioane de euro. Am organizat un webinar specific pentru a ajuta la pregătirea profesioniștilor media pentru a relata mai bine despre probleme de sănătate mintală. Așa cum se întâmplă adesea, persoanele vulnerabile și cele aflate în situații dezavantajate socioeconomic sunt mai afectate decât ceilalți și, de aceea, avem nevoie de mai mult ajutor. Una dintre inițiativele emblematice are impact asupra muncii noastre cu copiii. Avem nevoie de mai multe măsuri în acest domeniu sensibil. Avem nevoie de o mai bună protecție a copiilor în lumea digitală și, de asemenea, trebuie să oferim autorităților, în special autorităților școlare, seturi de instrumente de prevenire.”
Există un numitor comun al tuturor programelor, spune Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viață european.
„Fiecare european, indiferent de vârstă, condiție socioeconomică sau loc de reședință ar trebui să aibă acces la cineva cu care să poate vorbi, care poate sprijini, care poate solicita sfaturi și îngrijire. Aceasta este cea mai europeană garanție pe care trebuie să o asigurăm pentru toată lumea și, în strategia noastră, avem o listă cu puncte de contact specifice pentru a respecta acest angajament. Și există un al doilea principiu european, la fel de important, în toată strategia noastră în domeniul sănătății mintale, care este de a depăși stigmatizarea, de a aborda discriminarea. Este timpul ca toată lumea să înțeleagă că în Europa este OK să nu fii OK. Și avem nevoie de muncă suplimentară pentru asta, trebuie să discutăm, să dezbatem, să publicăm și să lansăm o campanie de conștientizare a stigmatizării.”
