Muncind în România – 21.01.2025
Guvernul României a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admişi pe piaţa forţei de muncă din România în 2025.
Sorin Iordan, 21.01.2025, 13:55
Guvernul României a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admişi pe piaţa forţei de muncă din România în 2025. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, a spus că decizia a fost luată ca urmare a deficitului de forţă de muncă semnalat de angajatori în dialogul cu instituţiile guvernamentale. El a explicat că acest contingent nu se referă la cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai ţărilor membre ale Spaţiului Economic European sau ai Comunităţii Helvetice a Elveţiei, ci vizează doar cetăţeni ai unor state din afara UE. Constantin a mai arătat că nu este şi obligatoriu ca aceste locuri de muncă să fie ocupate şi că acesta este plafonul stabilit pentru anul în curs. El a precizat că la 12 decembrie 2024 erau active 146.387 de astfel de contracte individuale de muncă ale salariaţilor cetăţeni ai unor state non-UE, dintre care 94.155 contracte individuale de muncă nou încheiate.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în primele zece luni ale anului trecut, 543.440 de locuri de muncă au fost declarate vacante, cele mai multe pentru meserii precum curier, manipulant de mărfuri, muncitor în construcţii sau pe linii de asamblare şi de montare piese. Este pentru al 3-lea an consecutiv când guvernul de la Bucureşti stabileşte o cota de 100.000 de muncitori străini nou admişi în economia naţională.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Arad, în vestul României, transmite că, deşi există riscul ca mulţi muncitori străini din ţări non-UE să părăsească România după aderarea la Schengen, dacă li se oferă condiţii bune de lucru şi salarii competitive, aceştia nu îşi vor părăsi posturile. Directorul instituţiei, Marinel Henteş, a declarat că în urma discuţiilor pe care le-a avut cu mediul de afaceri nu s-a observat o creştere a plecărilor muncitorilor străini după aderarea la spaţiul european de liberă circulaţie. El a spus însă că acest risc există, în condiţiile în care unii dintre lucrătorii aduşi recent în judeţ au fugit de la aeropoprtul din Arad chiar imediat după aterizare. El a subliniat că angajatorii care oferă condiţii bune, între care şi beneficii, îşi vor păstra cu siguranţă muncitorii aduşi din străinătate. Henteş a mai spus că patronii trebuie să le explice noilor veniţi că viza de şedere şi permisul de muncă obţinute în România nu sunt valabile pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene.
Potrivit Centrului de Cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică Arad, structură a Inspectoratului General pentru Imigrări, aproximativ 600 de străini au fost luaţi în custodie în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2024 după ce au fost prinşi în timp ce încercau să iasă ilegal din ţară, prin judeţul Arad. Acestora le-a fost revocat dreptul de şedere şi au fost returnaţi ţărilor de provenienţă. Conform sursei citate, cei mai mulţi proveneau din Bangladesh, Nepal, Sri Lanka şi Pakistan. În februarie 2024, reprezentanţii Serviciului pentru Imigrări Arad estimau că 20% din forţa de muncă adusă de companiile din judeţ din ţări non-UE se pierde pentru că muncitorii aleg să plece în ţări din vestul Europei.
Salariul mediu net în România a ajuns la aproape 5.400 de lei (1.085 euro) în luna noiembrie 2024, cu 120 de lei (24 euro) mai mult decât în luna precedentă. Cele mai mari salarii au fost în domeniul IT, peste 12.400 de lei, (aproape 2.500 euro) iar cele mai mici în confecţii, puţin peste 3.000 de lei (aproximativ 600 euro). Comparativ cu perioada similară din 2023, salariul mediu net a crescut cu peste 13 procente. Cel mai semnificativ avans a fost înregistrat în domeniul fabricării de autovehicule rutiere, utilaje şi echipamente, dar şi în industria chimică, în industria extractivă, sau transporturi. În sectorul bugetar, în noiembrie 2024, faţă de luna anterioară, salariile au crescut cu 1,4% în învăţământ, dar au scăzut uşor cu 0,2 procente în administraţie publică, sănătate şi asistenţă socială.
Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti anunţă că 8.992 de locuri de sunt sunt disponibile în capitala României. Dintre acestea, 592 sunt destinate persoanelor cu studii superioare, 733 persoanelor cu studii medii, 4.277 pentru muncitorii calificaţi şi 3.390 pentru muncitorii necalificaţi. AMOFM mai arată că rata şomajului în Bucureşti a fost de 0.69% în decembrie 2024. Astfel, din totalul de 8.702 şomeri aflaţi în evidenţele instituţiei, 1.618 erau beneficiari de indemnizţie de şomaj. În ceea ce priveşte structura pe grupe de vârstă, cei mai mulţi şomeri, 2.120, aveau între 40 şi 49 de ani, urmaţi de cei din categoria 30-39 de ani, 2.078, şi de cei între 50 şi 55 de ani, 1.857. Totodată, şomerii cu studii liceale aveau ponderea cea mai mare în total (38.13%), urmaţi de cei cu studii superioare (26.94%) şi de cei care au absolvit şcoala profesională/de arte şi meserii (17.52%).
