Muncind în România – 4.02.2025
Peste 1.100 de persoane urmează să fie disponibilizate în judeţul Braşov, din centrul României, reiese din datele Agenţiei Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Sorin Iordan, 04.02.2025, 16:00
Peste 1.100 de persoane urmează să fie disponibilizate în judeţul Braşov, din centrul României, reiese din datele Agenţiei Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Conform acesteia, au fost primite notificări de la 9 societăţi comerciale din judeţ în privinţa intenţiei acestora de a face concedieri colective în 2025, numărul persoanelor ce urmează să fie disponibilizate ridicându-se la 1.130. Firmele care şi-au anunţat intenţia de face disponibilizări sunt din industria de auto, fabricarea încălţămintei, fabricarea produselor din mase plastice, activităţi de protecţie şi pază, activităţi de investigaţii şi servicii private de protecţie şi administrarea imobilelor pe bază de comision sau contract. În ultimele trei luni ale anului trecut, alţi 184 de salariaţi din Braşov şi-au pierdut locul de muncă în urma unor decizii de concedieri colective. AJOFM mai arată că aproximativ 7.000 de şomeri figurau, la sfârşitul anului trecut, în evidenţele sale, rata şomajului fiind de 2,65% în decembrie 2024, în uşoară creştere cu 0,02% faţă de luna anterioară.
Rata şomajului în judeţul Dolj, din sud-vestul României, a crescut în 2024 cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,31% în ianuarie, la 8,88% în noiembrie, transmite Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astfel, numărul total de persoane înregistrate fără loc de muncă a fost de 20.406, din care 1.842 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj. Pe grupe de vârste, cei mai mulţi şomeri, 5.094, provin din categoria 40-49 de ani. De asemenea, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar au ponderea cea mai mare în total, de 37,2%. AJOFM Dolj mai arată că în vederea reducerii şomajului sunt necesare măsuri ce vizează creşterea şanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, dar şi stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor. În judeţul Dolj, rata de ocupare, care reprezintă raportul exprimat procentual dintre populaţia ocupată civila şi resursele de muncă, a scăzut de la 82% în 1990, la 57% în 2023, iar la nivel naţional a scăzut de la 82% la 64%. Cea mai mică rată de ocupare, de 53,1% a fost înregistrată în 2021. În 2023, din cele 212.900 de persoane ocupate în Dolj, 43.700 lucrau în industrie, 37.200 în agricultură, silvicultură şi pescuit, 36.600 în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, 18.100 în construcţii, 16.900 în sănătate, 12.500 în învăţământ şi 11.500 în transport şi depozitare.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Buzău, judeţ aflat în sud-estul României, informează că la nivelul bazinelor de ocupare ale oraşelor Nehoiu şi Pătârlagele şi a localităţilor limitrofe oferta de muncă anul trecut a fost de aproximativ 20 de posturi şi apreciază că este nevoie de o reformă administrativă pentru relansarea socială şi economică a zonelor respective. Potrivit AJOFM, rata şomajului în judeţul Buzău, la 31 decembrie 2024 a fost de 4,95%, într-o uşoară scădere faţă de finele anului 2023, când a fost calculată la 5,47%. Cea mai mare pondere a şomerilor a fost înregistrată la nivelul oraşelor menţionate anterior. Municipiul Buzău a rămas, în schimb, principalul pol de dezvoltare economică din judeţ în anul 2024, cu o pondere a şomerilor în populaţia stabilă de 0,53%, precizează Agenţia.
Rata şomajului în judeţul Satu Mare, în nord-vestul României, a fost de 5,14% la finalul anului trecut, în uşoară creştere cu 0,22 puncte procentuale faţă de luna precedentă, informează Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Din totalul şomerilor înregistraţi la finele lunii decembrie 2024, respectiv 6.588 de persoane, 885 au fost şomeri indemnizaţi. Pe medii de rezidenţă, cele mai multe persoane fără loc de muncă, 5.184, provin din mediul rural. De asemenea, cei mai numeroşi sunt şomerii cu vârste între 40-49 de ani (1.811), urmaţi de cei din grupa de vârstă între 30-39 de ani (1.449). Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar sunt cei mai mulţi, 55,80%. Aceşti sunt urmaţi de cei cu un nivel de instruire gimnazial, 29,54% şi de cei care au absolvit învăţământul profesional, 6,54%.
